Necrolog

Stiti trecutul? Partea aia din el care nu are ce cauta in viitor, dar pentru care te uiti din cand la cer si multumesti pentru pildele sale si pentru ca l-ai trait atunci si nu mai tarziu? Stiti voi, trecutul ala de trebuia sa nu mai rasufle? Ala din care nu mai ramai decat cu amintiri neplacute? Ala caruia ii pusesei pecetea ca merita sa moara in chinuri? Sa se otraveasca din el insusi pana isi da duhul? Ei bine, stiti cum e sa iti bata exact trecutul asta la usa?

Ca dracu'.

Este exact ca atunci cand iti vine sa vomiti: incepe cu senzatie de acru, apoi da navala.

Dureri de cap, vertij, durere in gat, senzatie de arsura, durere de ochi si tample, ce mai? chin.

Exista solutie: astepti sa treaca, mananci putina paine prajita, bei ceai, dormi putin si gata.

Apoi continui sa traiesti gandind "mama lui de trecut!" si avand exact senzatia pe care o ai cand te trezesti dintr-un cosmar: usurare ca viata ta e in alta parte.