RALUCA MIHĂILĂ

"Bună ziua, apelul dvs e foarte important pentru noi". Urmează 45 de min de așteptare, suficient cât să-ți amintești din workshopu' vieții că frustrarea vine din așteptări. Care chiar dacă normale, sunt prea mari. Cam la fel de mari ca orgoliul tău de a primi un serviciu decent. E vina ta, fraiere, nu-ți mai delega nemulțumirile, dând vina. Asa. Înghiți în sec gândindu-te că ești un neînțeles cu scopuri prea mărețe. Pe fundal o coloană sonoră de lift. Cu ea pe speaker, îți bei cafeaua, citești presa și juma de carte din raftul Denisei, iei micul dejun și te pregătești de întâlnirea de la 10. Cel mai eficient apel ever. Prima dată când reușești atâtea în timpul unui call. Apogeu de multitasking. Și hop, se rupe magia când îți răspunde un part timer care vrea doar de buzunar. Ai și uitat de ce sunaseși. După ce îți revii din eficiența ultimelor 45 min, îți dai seama că ai 3 variante: 1. Continui cu interlocutorul departe de a fi viabil 2. Închizi apelul și resun

Ați trăit vreodată dorința de a trăi o groază, doar de curiozitate față de ce se va întâmpla cu lumea? Eu da. O trăiesc acum. Și e foarte mișto.

Io zic așa: viață lungă nu vine din mâncare sănătoasă, sport și bani. Vine din împlinire. Vrei sa bei, bea? Dar nu fă numai asta asta. Să fumezi? Go for it. Te paște nimfomania? Dacă ai cu cine, bravo. Ești exhibiționist sau ai fetișuri "dubioase"? Da-le curs dacă nu presupune să dai în cap cuiva. Și foarte important: asuma-te. Nu te învinovăți că nu poți mai mult, pentru că atunci ai două șanse de boală: o dată din cauza apucăturii în sine și a doua oară pe motiv de tristețe. Nu poți să te lași? Nu te lăsa! Decât să mori și bolnav și nefericit, mai bine trăiești făcând ce te face să te simți împlinit. Indiferent ce ar fi asta. Pe bune, ce tot atâta cu "eu știu ce tre' să faci?" Nimeni nu are adevărul absolut. Cumva, într-un mod misterios, împlinirea ajută major și "pisicul" și în final, starea de bine. Nu zice nimeni să nu corectați derapajele flagrante ... Dar eliminati-le doar pe alea care odată cu tăierea sursei de toxic, vă taie

Care e cel mai greșit lucru bun pe care îl poți face?

- Te iubesc. - Iar eu te iubesc și chiar mai mult de atât. - Cum adică? - Adică sunt și dispus să fac ceva în privința asta.

Când nu ești sigur de caracterul unui om, privește-i prietenii. Așa se zice. Și tot ăștia zic să nu plângi după cineva care ți-a omorât zâmbetul.

Onestitatea, bunul simț, curajul, recunoștința, onoarea, dreptatea, demnitatea sunt, toate, pedepse. Pentru că te obligă să ai de-a face cu toți cei care nu le au.

Țin minte că am citit la un moment dat, acum mulți ani, un citat care stă cu mine de atunci. Îi aparține lui Eleanor Roosevelt care a spus așa: Mințile luminate discută idei, mințile mediocre discută evenimente,  iar mințile mici discută oameni. Păstrând o tonă de modestie și fără a avea vreodată pretenția de a fi cumva sau altfel, nu știu perioade din viața mea în care să discut altceva decât idei. Cu mici excepții, însă, care mă determină să mă văd într-o lumină de decădere. Aceste excepții se referă la momentele în care, crezând că așa se cuvine să fac, am încercat să mă integrez în câteva anturaje care discutau oameni. Și m-am lăsat trasă în asta. Mi-e rușine. A durat infim față de restul timpilor, dar a existat această latură la un moment dat. Și m-a ajutat să înțeleg prin digestie ce înseamnă toxicitatea lui   fitting in  pentru cineva în care urlă ambiția de a fi autentic.