Posts

Showing posts from August, 2016

adevarul (nu) e relativ

”Trebuie să ne golim de prea plinul Eu ca să mai intre în noi un pic de Dumnezeu.” – Petre Țuțea

Vindecare prin suferinta

Invatarea este riscanta ... pentru ca aduce cu sine posibilitatea esecului..si deci a ranirii Nici unul, un motiv suficient sa nu o practici

iubesc la tine

ca umpli perfectiunea de defecte

o surpriza placuta

duminica seara o vreme ideala, un loc nou cu o energie buna, liniste si freamat de frunze pe un fundal de sound-uri muzicale placute, o companie minunata, un pahar de vin si multe pareri si idei, poate chiar si semne de intrebare rostite asa, ca pentru noi insine sub replicile celuilalt, cadeam pe ganduri legat de vietile proprii ... si ne intrebam ce, de ce, cum, unde... si apoi mai radeam putin ... si iar lansa unul din noi cate o idee pe care mental o duceam apoi, separat, fiecare pe drumul propriei firi... sperand poate la o noua lamurire, la o noua intelegere. calm si liniste bine v-am regasit!

ce noroc avem cu timpul

uitasem cat de toxic este sa ne vorbim de la nimic si dintr-o data, in mijlocul discutiei, ai devenit serios - tu, definitia mistocarelii si a zambetelor largi - si parca de abia asteptai pasa mea involuntar combativa pentru a-ti aduce aminte de istoria noastra recenta si de lucrurile care ne despart ... sau poate ca ne apropie, dar nu merg doua sabii in aceeasi teaca. citeam ce imi scriai si parca nu-mi venea a crede cat venin era acolo ... cata pornire si dorinta de repros si discurs moralizator, in ciuda aparentei relaxari cu care lansai cuvintele improscai cu torte aprinse si dadeai la fix - pentru ca nu cred sa fi ezitat vreodata sa imi scoti in evidenta defectele - iar eu imi aminteam de ce am pus punct. citeam, si dupa incruntarea de inceput m-am inseninat ... iesisem din mine pentru a putea fi spectator la aceasta sceneta duminicala printre altele mi-ai spus ' as prefera sa ma urasti, dar macar sa inveti ceva din ce spun' imi vorbesti de ura ... oare d

al optulea simt

exista oameni langa care simt, din primul moment in care ne vedem, ca as putea trai o viata si altii care imi transmit moment, pasiune si intensitate acestea sunt cele doua mari culoare de comunicare pe care le resimt in alternanta ba continuitate ba efemer

Exprima-te!

Image
Nu stiu sa se fi dat vreodata premii pentru timiditate ... la fel cum nu stiu cum e sa fii nefericit, fericit fiind

(ne)amuzant

Facebook mi se pare incredibil ca am peste 600 de cunostinte denumite generic 'prieteni' de unda atata populatie in mica mea ferastruica sociala facuta publica? pe unde au incaput si cum de? oare cati de invite si cati de accept au complotat la un profil pe care acum nu il recunosc din punct de vedere cantitativ? daca ma uit la nivel calitativ ... sunt mandra si mai mult decat atat, aproape ca ma declar selectiva. unul si unul cate se pot intampla pe nesimtite....cu voia ta si cat de repede se pot 'add'-ui noi prieteni un click si pac! un nou umar pe care sa plangi de ce radeti?