Recuperare in exil sezonier
Gust de fulg de nea in cerul gurii... Ninge de mult timp deja, cu fulgi mici si mari, cu si fara vant, cand inspre stanga, cand inspre dreapta, incontinuu ninge. A ma uita in jur si a vedea cum peste tot se asterne un alb neintrerupt decat de cabluri de inalta tensiune si a respira un aer simtitor mai curat si mai eliberat de noxe imi da un sentiment ciudat de revigorare. De ce ciudat? Pentru ca zapada astupa, acopera, conserva, uneori sufoca!, si cumva cocoloseste inauntrul nostru soptindu-ne "lasa, trece!" pe fondul instaurarii unei criogenii placute cu iz de "fresh". Niciodata ceea ce pui la congelator nu va avea acelasi gust ca inainte de inghet. Asa si noi, ne regasim altfel dupa fiecare ninsoare alungata treptat de soare. Ne punem la pastrare inaintea ei, pentru a reiesi la suprafata mai buni, mai draguti, mai zambareti, mai refacuti. Evident, merita mentionate si exceptiile care isi conserva cu vehementa acreala dar de care aleg sa nu-mi pese momentan. P