De ce imi place de mine?

Pentru ca stiu ca de pe jos, de pe podea fiind, nu te poti uita decat in sus; si nu intotdeauna fara chin, reusesc sa fac asta. Pentru ca eu beau, nu citesc, Cosmopolitan. Pentru ca imi respect parintii mai ales atunci cand le recomand, cu delicatetea unei cirezi de vaci alergand, sa ma lase in pace pentru ca sunt nervoasa. Si mai ales, pentru ca nu ii jignesc niciodata. Pentru ca nu sunt indiferenta. Pentru ca daca totusi sunt, o fac din convingerea ca ceilalti asta merita sa primeasca, nimic. Pentru ca daca sunt sunata la 2 noaptea de cineva care are nevoie de mine ma dezmeticesc incet, intru in panica si ma enervez ingrozitor gandindu-ma ca n-o sa gasesc taxi, toate in timp ce ma imbrac si ma pregatesc sa ies din bloc. Pentru ca ma fortez sa imi fac curaj sa cer la randul meu ajutor cand simt ca nu mai pot. Nu reusesc, dar imi place ca nu renunt sa incerc. Pentru ca imi plac florile in orice forma, si pentru ca la fiecare fir viu primit ma emotionez si rosesc. Pentru ca nu cred in florile digitale sau in mass-message-uri.  Pentru ca nu mi-am gasit inca implinirea in dragoste, deci tot ce este mai bun urmeaza sa vina. Pentru ca alternez optimismul naiv cu pesimismul atroce gasind in ambele o desfatare fara margini. Pentru ca imi iubesc limitele si pentru ca nu ma definesc decat prin incercarea de a le intrece. Pentru ca sunt foarte incapatanata din convingere ca am dreptate. Pentru ca nu imi spal niciodata rufele in public dar daca te prind in privat - si te prind - te fac praf. Si apoi te iert ... si ma iert. Pentru ca ma locuieste dualitatea si uneori imi este foarte greu sa iau o decizie, dar stiu ca fata de altii, eu pot  si trebuie sa gasesc de doua ori mai multe argumente pro si contra in orice problema. Pentru ca imi plac filosofia si evadarea desteapta din cotidianul mecanic al fiecarei zile pe care ea ti-o ofera. Pentru ca am multe tentatii, dar am stiut mereu sa stau departe de droguri. Pentru ca m-am lasat de fumat, dar cu gandul la principiul care spune ca numarul de vicii al fiecaruia ramane constant ma intreb de ce sa ma apuc. Pentru ca nu ma las iubita decat cand stiu ca pot iubi eu mai mult. Pentru ca vreau sa iubesc, iubesc iubirea si iubesc ideea de iubire. Pentru ca am multe frici, deci o viata compexa de slalom printre ele. Pentru ca am prieteni extrem de putini, dar de nadejge sincera. Pentru ca am oferit mereu ajutorul chiar si cand nu mi s-a cerut. Pentru ca ma gudur la fel cum pot pocni si pentru ca in 20 de minute pot trece prin 50 de stari diferite. Pentru ca are ce sa-mi placa la mine. Pentru ca nu ma abtin de la ras, chiar daca asta inseamna sa atrag privirile unui trotuar intreg. Pentru ca desi imi atrag oprobiul publicului si par salbatica, nu las prostia din jurul meu sa treaca neobservata. Pentru ca nu vad o rusine in a-ti cere scuze. Pentru ca sunt acida cu imbecilii, acra cu nesimtitii, dura cu marlanii si imi dau ochii peste cap fara sa vreau cand vad pipiţe proaste sau "vedete" parvenite in timpul record in care cei cu ghiuluri isi ridica vile. Pentru ca ma inmoi la cuvintele potrivite. Pentru ca stiu ca vaca nu e mov. Pentru ca purtarea posetei mele nu implica un brat flexat. Pentru verile petrecute la tara in copilarie si pentru atractia fata de viata autentica a satului. Pentru ca nu am menajera, desi .... . Pentru sila de non-valori. Pentru ca sunt o persoana cu suflet bun. Pentru ca nu pot face rau cu intentie si pentru ca nu stiu cum e sa vreau sa ma razbun. Pentru ca atunci cand trebuie sa fac ceva ce nu imi place, mi se citeste pe fata. Pentru ca nu urasc. Pentru ca prefer cerceii facuti din cirese. Pentru ca stiu ca nu citesc suficient si fac tot posibilul sa corijez acest lucru. Pentru ca nu gatesc decat cand am pentru cine. Pentru ca testez oamenii si sunt testata fara sa ma prind. Pentru ca dau sanse. Multe. Pentru ca am avut onoarea de a fi zabovit pe langa mine oameni remarcabili ... chiar daca nu au ramas definitiv - abia acum stiu ca ruptura a fost calea in care legatura a continuat sa existe fara a fi stanjenita de o viata comuna. Pentru ca inca mai cred in camin, in familie si in casatorie in ciuda atrocitatii actuale a celibatului autoproclamat noua-norma. Pentru ca sper. Pentru ca mai visez ca un copil care ia viata drept o carte cu povesti. Pentru ca judec si da!, va (mai si) judec, de-asta am cap, sa imi dau cu parerea nu in voi cu parul. Pentru ca taxez verbal si nu raman datoare pe principii. Pentru ca tin sa am, cand alternativa implica un final in vant, ultimul cuvant. Pentru ca nu am ales sa plec din tara cand puteam. Pentru ca stiu cum si pot sa fiu singura. Pentru ca imi place sa am optiuni, chiar daca aceasta implica 5 geluri de dus diferite care imi ocupa mereu 18 centimetri patrati pe marginea cazii de baie. Pentru ca daca ma enervez, le arunc pe toate si ma spal numai cu apa. Pentru momentele in care ma incred in instinctele mele. Pentru ca nu imi place rozul si pentru ca ma imbrac preponderent in culori inchise - doar stim ca cei care se imbraca in negru au o viata colorata, nu? :) ; iar furia suprema se poate exprima, in cazul meu, prin formularea-tip "vad roz in fata ochilor". Pentru ca am ochii migdalati. Pentru ca am un ras molipsitor. Pentru ca stiu bine limba romana, scris, citit, vorbit. Pentru ca nu am prejudecati. Si cand le am le redenumesc "experiente recurente cu consecinte fara drept de apel". Pentru ca rosesc si nu mai vad in aceasta ceva rusinos - lumea nu  ma crede, spune ca bravez, iar mie imi pasa atat de putin de ce cred cei ce nu-nteleg niste esente! Pentru ca uneori puuur si siiiiimplu ma saaaaaatur sa fiu eu cea tare si ... vreau sa fiu cea slaba, dominata, condusa in tot ce fac de un dansator impecabil de tango care sa imi ghideze pasii si sa ma dea pe spate la propriu si la figurat. Nu, nu dureaza mult dorinta aceasta placuta si confortabila de dependenta :).  Pentru ca imi place la maxim senzatia pe care mi-o da afundarea intr-un asternut proaspat schimbat sau plimbarea pe o pajiste proaspat cosita. Pentru ca par salbatica doar celor care nu au rabdare sa afle ca nu sunt. Pentru ca tin la oameni desi consider ca imi limpezesc mintea doar atunci cand nu ii am prin preajma. Pentru ca stiu ca in viata trebuie sa se aiba rabdare. Pentru ca eu nu o am. Pentru ca am in poseta tot ce imi trebuie si nu imi rupe umarul. Pentru ca am renuntat sa imi iau casa cu mine la fiecare calatorie si am descoperit ca un bagaj de 20 pe 30 cm este suficient. Pentru ca sunt o persoana tare dar cu slabiciuni emotionale care pot distruge intr-o zi tot ce am cladit in ani de zile. Pentru ca stiu ca daca sufar inseamna ca sunt in intarziere fata de lucruri si ca ma aflu acolo unde ele nu mai sunt. Dar si pentru ca imi respect suferinta si imi rezerv cele mai fine servetele pentru cand am nevoie sa plang. Pentru ca fac lucruri inofensive care nu se fac (mananc pe strada, gadil in timpul meeting-urilor serioase, imi petrec ore pe trotuare doar pentru ca ... e ambianta placuta, ma imping in cei care la scara rulanta de la  metrou stau pe stanga, nu tac atunci cand mi se indica in mod expres sa fac asta, intreb vocal "Inaintati?" cand cate o individa ramane uitata de Dumnezeu in mijlocul drumului).  Pentru ca am cultul plimbarilor si imi plac picnic-urile. Pentru ca oricand este nevoie sa ies undeva imi ia mai putin de trei minute sa fiu gata. Pentru ca nu cred in norme decat pentru cei ce vor sau accepta sa fie nivelati. Pentru ca cedez si pentru ca nu fac glume cu cei care nu le pot intelege. In cel mai rau caz, le fac pentru mine. Pentru ca dupa fiecare deziluzie cred ca nu ma mai pot amagi din nou si mereu reusesc. Pentru ca nu ma plimb prin mall. Pentru ca nu ma machiez inainte de a duce gunoiul. Dar nici nu stau cu "haine rele" in casa. Pentru ca nu fac aproape nimic de ochii lumii. Pentru ca desi imi ies cateva acorduri vocale, din respect pentru vecinii mei din bai, nu cant pana cand nu sunt hotarata sa urc si pe o scena! Pentru ca macar o zi pe an am incredere in oameni. Pentru ca apreciez doar ceea ce are gust si pe cei ce cu sine aduc intotdeauna plus-valoare. Pentru ca imi place sa primesc cadouri si nu uit niciodata sa spun "Oh, dar nu trebuia!" Pentru ca nu cred in emanciparea femeii in forma ei de azi intrucat a dus la destramarea valorilor familiei - cum poti astepta sa reziste o structura cand ii disloci fundatia? Pentru ca ma fac verde-mov la fata daca nu ma indepartez rapid de fiecare "te pup, iubita, hai, pa-pa-pa-pa-pa" auzit. Pentru ca pun totul la indoiala - inclusiv pe mine - si cred ca toata lumea minte. Pentru ca oricat de mult as aprecia apropierea de un singur om, cred in personajul de film care spunea "Don't let yourself get attached to anything you are not willing to walk out on in 30 seconds". Pentru ca aleg sa ma traiesc in loc sa ma traiasca altii. Pentru ca in fiecare zi sunt altfel, si intotdeauna azi mai mult decat ieri si maine mai mult decat azi. Altfel cum decat incercand sa pun cap la cap tot mai multe elemente ale puzzle-ului?


au incercat si altii si le-a iesit foarte frumos:

"Pentru ca sunt incapatanat cum n-am mai vazut. Pentru ca imi pare rau ca nu mai am atata iubire in inima. Pentru ca ma uit la zece filme pe saptamana. Pentru ca stiu ca exist. Pentru ca sunt arogant fara rautate. Pentru ca citesc. Pentru ca sunt atat de influentabil. Pentru ca imi place de Cel care m-a facut. Pentru ca imi iubesc familia si-o ajut cat pot. Pentru ca sunt eu insumi. Pentru ca sunt vulnerabil. Pentru ca n-o arat la tot pasul. Pentru ca imi place sa cant, cum poate sa nu-ti placa cineva caruia ii place sa cante? Pentru ca imi iubesc prietenii. Pentru ca ma cert cu ei si ei ma iarta, oi avea eu ceva bun. Pentru ca sunt un om gospodar. Pentru ca incerc sa schimb chiar si cand nu reusesc. Pentru ca gatesc. Pentru ca ma exprim si nu tin in mine. Pentru ca intalnesc rar oameni ca mine si ar fi pacat sa le caut nod in papura. Pentru ca am curajul sa traiesc singur. Pentru ca vreau sa fac lumea mai buna. Pentru ca uneori sunt foarte foarte prost, de-mi vine sa rad. Pentru ca uneori sofez ca un idiot. Pentru ca nu m-au stricat cativa euro. Pentru ca ma-mbrac aiurea. Pentru ca sunt mai copil decat cand eram mic. Pentru ca sunt mai barbat decat altii. Pentru ca sunt inteligent fara sa fiu intelectual. Pentru ca sunt puternic fara sa am muschi. Pentru ca fac dragoste fara bariere. Pentru ca niciodata n-o sa ma darame nimic. Pentru ca nu fur. Pentru ca nu-mi mai trebuie lucruri meschine. Pentru ca nu mai sunt asa de egocentrist. Pentru ca ma rog. Pentru ca am nevoie sa ma placa lumea. Pentru ca sunt sanatos. Pentru ca ma umilesc cand ma indragostesc. Pentru ca iubesc si dupa despartire. Pentru ca nu sunt sot. Pentru ca sunt viu. Pentru ca fac atatea. Pentru ca am principii. Pentru ca uneori cad. Pentru ca mereu ma ridic. Pentru ca imi cer iertare. Pentru ca ma fac sa rad. Pentru ca ma fac sa plang. Pentru ca ma iubesc. Incercati."

Mihai Dobrovolschi, editorial, 2008