Cum ar fi

Soare captiv*

      ...daca ne-am lasa viata la latitudinea unei aruncaturi de zaruri? Ce-o iesi, aia facem cu viata noastra. Lasam doua cubulete numerotate de la 1 la 6 sa ia toate deciziile pentru noi si singura hotarare pe care trebuie sa o luam noi este cat scuturam zarul ala in mana pana il lasam sa ne indice "calea". Poate ca ar fi mai simplu pentru noi, este ca si cum am avea mereu o singura optiune.  Si ce poate fi un pol al inspiratiei mai (non)profund decat acela in care fiecare decizie este foarte simplu de luat si orice nehotarari, dezbateri interioare, freamate si zvacniti cerebrale inutile ar fi eliminate?

      O tema dezbatuta de cartea "Intoarcerea omului-zar" de Luke Rhinehart. Interesant. Dar imi reconfirma faptul ca viata este buna in forma ei actuala, chiar daca epoca acestui capitalism absolut nebun incearca sa mortifice optiunea individuala, aceasta reprezentand notiunea si slabiciunea numarul 1 pe care oamenii de marketing o speculeaza la tot pasul.  
      Mecanismul de exercitare al optiunii ne justifica existenta a ceea ce ne face legatura fizica intre urechi. 
      Sau? Daca a te lasa pe "mana" unui zar este cea mai desteapta alegere pe care o pot face unii dintre noi cand apeleaza la acest liant ORL ?

 *Sursa pozei este site-ul  www.dependentdefotografie.ro, toate drepturile de autor apartin fotografului site-ului citat si nu este (in prezenta postare) folosita in scop comercial.