La cooperativa de idei

'Cum ar fi sa fii asa cum esti, in toate lumile in care traiesti?', am fost intrebata azi de cineva care s-a aflat dintr-o data, mult mai aproape de cine sunt eu ca om...

M-a vazut din alt unghi, unul pe care nu il vazuse atata timp si care se pare, nu se vede neam.
E ok :)

Ii dau dreptate, ma comport diferit in functie de mediile unde ma duc, in functie de oamenii cu care interactionez.
Indiferent de 'rolurile' pe care mi le iau, raman eu insami de fiecare data si nu fac rabat de la autenticitate.
Doar ca ma dau in portii si apelez la eu1, la eu2, eu3  ... foarte rar spre deloc mi se ofera ocazia sa fiu 'eu'.
Sa ma arat complet.

Completul nu este usor de gestionat nici de posesor si uneori, nici de interlocutori.
Motivul este simplu: nu ii lipseste nimic, deci nu ai ce sa ii repari.
Si mai mult decat atat, pentru a putea interactiona optim cu fiecare din lumile in care intru, ideal este ca fiecare din ele sa ma considere normala.
La cap.
Iar cum lumile si oamenii sunt extrem de diferiti, riscul de a ma desfiinta prin afisarea lui 'eu' este unul major in raport cu interesele de comunicare si relationare care ma ajuta de fapt sa raman 'eu' cu adevarat.

Cand voi ajunge in fata celui in care pot fi 'eu' ... de fapt ma voi fi gasit pe mine.