(de)venirea pe lume

sa presupunem ca avem in fata un "ceva" lipsit de aplomb si porniri umane, deci, incapabil de eroare
este un "ceva" care exista si atat.
ne uitam la aceasta entitate si bandu-ne cafeaua de dimineata, realizam ca o putem defini, ca o putem imbraca in uniforme, o putem vedea si inchide in concluzii.

daca i-as injecta acestui "ceva" conditia de om, ce ar fi mai important in economia universului?
ca i-am transmis putinta de a face inevitabil erori, sau ca l-am ajutat ca, dintr-o data, sa nu poata scapa conditiei de a deveni?