Sfantul Ion

stari de agregare

toti avem o stare de agregare emotionala, profesionala, personala in baza (sau in acidul) careia operam la parametri optimi

aceste stari de agregare sunt, de regula, stari pe care le-am identificat ca optime la un moment dat, si pe fondul nevoilor native de siguranta/ nesiguranta/ iubire/ crestere, nu incetam a le cauta in mod constant

ce nu stim, insa, este faptul ca niciodata optimul de ieri nu mai este acelasi cu optimul de azi.

punctele de superlativ sunt reconfigurate in permanenta

ajungem sa descoperim asta in momentul in care reconstruim ca ceea ce ieri ne facea bine astazi nu isi mai produce efectul scontat... si bau! dintr-o data drumul cel mai scurt nu mai este drumul stiut!

ionul

o forma celulara dezechilibrata energetic

in functie de atitudinea fata de mediul inconjurator, fata de ea insasi, fata de viata sau de celelalte forme de energie, poate gandi pozitiv, cationic sa spunem - si atunci alunga electronii ce i-ar putea darama optimismul - sau negativ, anionic sa spunem - si atunci atrage si mentine in juru-i insemnele tenebrelor

chiar si cu atitudinea potrivita ... exista acea atitudine karmica, universala, care isi pune amprenta asupra oricaror mici apetente personale...

partea buna este ca orice anion sau cation sigur pe sine isi poate impune punctul de vedere :)

limitele nu si le va depasi niciodata ... dar in universul limitelor sale va fi cea mai buna versiune a sa

ce e interesant?

ca desi ne cunoastem optimul definibil printr-un perpetum mobile, deseori doar credem ca ni-l cunoastem

starile de agregare din jurul nostru, atitudinile celorlalti, universul karmic sunt insemne care ne dau de veste in fiecare zi cu privire la cat mai avem de parcurs din drumul cuprins intre cine ne dorim sa fim si cine suntem cu adevarat

"acum", acest inepuizabil "acum" poate fi, din 365 in 365 zile, un astfel de moment.