Constatare

Am observat ca ma inteleg foarte bine cu unii oameni daca nu amintesc de afinitatile politice, pe principiul modei sau al gastronomiei ca "gusturile nu se discuta". Ulterior insa, cand ne aflam reciproc preferintele, se strica jucaria si incep dezechilibrele comunicationale. Ca intr-un cuplu in care la un moment dat a avut loc o cearta cumplita pe o tema majora*, tot asa, odata in conflict doctrinar, mai greu se releaga discutiile. Si parca descopar (sau inventez, cine stie?) noi motive de ruptura empatica, dintr-o clara si recunoscuta autosugestie care reclama "unde ti-e ratiunea?". Cu toate astea, am prieteni foarte buni fata de care politica este subiect tabu dar carora le-am inlocuit aura cu disclaimer-ul "rezerva pe fond de irationalitate neasumata".

*pentru mine, afinitatea fata de una sau alta dintre doctrinele politice denota daca nu altceva, cel putin inteligenta si responsabilitate in gandire si actiune. Reformulez: deci este importanta.