Borderline

Moment de cumpănă.
Se schimba tot.
Te schimbi și pe tine?
Dar ca sa te schimbi, e nevoie ca prima data sa te afli.
Și nu prea știi pe unde misuni.

Ești ca un puiuț care inca nu are ochișorii formați și când dă de lumina puternică, se închide în el pentru a se proteja de arsuri.
Și dincolo de pleoape incep sa se ascundă toate: vise, intenții, personalitate, frici, căldura, fermitate, orgoliu sau nevoi.
Ar ieși la lumină, dar îl arde. Fizic îl arde. Emoțional îl arde. Mental îl arde.

Intreg nu mai ești nicăieri ... Nici expus, nici protejat. Pentru că din cușcă vrei afara și de afara duci dorul siguranței.
Îți vine să delegi responsabilitatea propriei supravietuiri și iti dorești să te liniștești puțin. Prea au venit toate odată și prea par sa nu se mai termine . Să asculți pasarelele, râurile, vocea pădurii. Și să înveți să trăiești, te-ai saturat sa te concentrezi pe supravietuire.

In numele a ceea ce îți dorești, te indarjesti și suporți arsurile sau ramai incomplet, dar protejat?