corset

Imi intreb o prietena casatorita cu care n-am mai vorbit de ceva vreme, ce mai face. 

Raspuns: "petrec un weekend romantic cu sotul. Wish me luck!"

Eu (fara sa ma pot abtine): ce poate iesi rau daca va iubiti? 

Ce?! ce-am zis rau?

Puteam sa ii spun "Good luck", doar nu ma durea gura, dar nu i-am inteles intru totul raspunsul. Intrucat am ramas intre cunostinte printre putinele (a se citi "singura"*) tipe necasatorite sau in curs de, nu putine au fost remarcile de tipul "e greu sa fii casatorit", "e stresant sa incerci sa iti iasa totul perfect", "mergem in x loc cateva zile. sper sa fie bine si sa ne intelegem" sau "nu mergem singuri, mergem cu un grup. ce vrei, sa ne plictisim?". 

Este adevarat, odata ce nu ai incercat pe propria piele nu pricepi si este posibil sa fie valabil si pentru mine pentru ca la fiecare din replicile de mai sus eu veneam cu "why bother getting married?". Chiar daca pare imposibil, trebuie sa va spun ca o exprimam mai diplomat de atat :).

Nu sustin ca odata cu juramintele s-a terminat cu greul in viata, planetele s-au aliniat si totul va fi roz, ca orice ai face vei fi apreciat, ca indiferent de aportul tau in cuplu vei primi totul de la celalalt. Nu. Dar departe de mine sa cred ca o casatorie se asimileaza tinutului respiratiei si numaratul invers cat esti "in doi" si revenirea la o respiratie normala cand esti cu ceilalti. 

Stiu deja pe cineva care mi-ar spune "las' ca vezi tu".

Si da, sunt inca la varsta (la care sufleteste sper sa raman mereu) la care pot spune "decat asa, mai bine ma lipsesc".

Iar prietenei mele pe care am intrebat-o ce face i-am spus si "good luck" pentru ca stiam ca are nevoie sa auda asta, dar nu inainte de a-i spune si ce vroiam eu sa auda. Ca asa-i corect cand ti-e prietena, nu?


*sper ca va dati seama ce presiunea masii e pe capul meu din pricina asta :D