Ganduri ejectate

      De parca ar avea vreunul dintre noi aripi ... Curajul este frica dupa ce si-a spus rugaciunile!
     
      Imi plac atat de mult adevarurile rostite in gluma! Fac mai mult decat insusi continutul lor ...

      Gasesc o mare desfatare in a-i descuraja din start pe cei care considera ca doar dupa o sesiune clasica de periaj :
- as fi capabila si/sau dornica de a oferi
- ar fi pasibili de a primi de la mine
      mai mult. Bine, as putea foarte bine sa dau lectii de tipul "Pentru un periaj corect, folosiţi mişcări scurte, uşoare, cu mare atenţie la joncţiunea dentogingivală, si mai ales la zonele din spate...Concentraţi-vă pe fiecare zonă de periaj..." si asa mai departe :) . Dar prefer si ma bucura nespus sa transmit mesajul: "Este pacat sa te vad irosindu-te, stimabile! Orice ai face, mai mult nu meriti!" Simt ca as jigni jurul meu cu mine daca mi-as conditiona actiunile fata de cineva de eventualele "cersetorii' camuflate in osanale false. Este absolut hilar daca nu chiar penibil sa consideri ca incepi sa meriti  ceva doar dupa ce iti exersezi la maxim muschiul lingual.

      Stiti cum isi poarta pisicutele puii?

      Interesanta expresia (luata ad-literam) "a-ti lua inima in dinti". Si cum ar fi mai dificil sa te chircesti astfel incat sa ajungi cu dintii inauntrul tau, alegi sa scoti inima la inaintare. Ca si cum alegi sa defilezi cu interiorul tau, sa transmiti lumii "Gata, fratilor! Va anunt ca de astazi ma auto-transport cu tupeu".