Functie de context

opinam diferit pe anumite teme date. Nu stiu daca asta inseamna ca suntem nestatornici, sau imprevizibili, sau ciufuti, sau oportunisti in raport cu propriile stari emotionale, dar cert este ca putem sa sustinem azi o pledoarie pro ceva, pentru ca a doua zi, daca apele sufletesti in care ne scaldam sunt putin diferite, sa gasim toate argumentele contra aceluiasi ceva. Ceva ce doar oamenii fac - se razgandesc. Si aceasta fie pentru ca le-o solicita substanta din care sunt facuti, fie pentru ca au auzit niste stiri ciudate la televizor, fie pentru ca o persoana in care se incred le-au zis ca sunt idioti, fie pentru ca le-a picat rau mancarea de la pranz, fie ca au primit o observatie profesionala care le-a rasturnat scara de valori, fie ca, fie ca...toate sunt in fond si la urma urmei un context care influenteaza o decizie gata de a fi sau nu luata.
Ma intreb insa, dincolo de starile noastre de moment, ce alti posibili parametri (dincolo de argumente) ar mai interfera cu deciziile pe care le luam si care sa nu se constituie in "context"?
Exista altceva, in afara de context si argumente, care sa aiba un cuvant de spus atunci cand avem chef sau se impune sa rostim un hotarat "trebuie sa...!"?

Este oare timpul o variabila demna de luat in calcul? Trecerea lui, da, poate avea un rol in luarea unor decizii - in special daca luam in calcul puterea sa de nivelare a starilor emotionale extreme si de reintoarcere la un nivel cerebral care presupune cel putin un puls si o tensiune normale. Astfel ca din aceasta perspectiva, timpul influenteaza directia unei decizii (ii elimina doza de subiectivism emotional) odata ce efectul nociv al tuturor deciziilor anterioare a fost anihilat.
Dar timpul? Timpul, in sine? Si efectiva parcurgere a argumentelor si contextului pe masura ce trece timpul? Cum ar veni, in timp real ... Oare ce procent dintr-o decizie este modificat daca judecam datele unei probleme in 2 minute sau in 25 de minute, caeteris paribus? Imi garanteaza cineva ca daca lălăi hotararea ea va fi invariabil mai buna, sau invers, daca ma grabesc?
Care este rata marginala a modificarii unei decizii pentru fiecare minut care trece? Si se apropie sau se indeparteaza aceasta modificare de o valoare dezirabila denumita uzual "decizia corecta"?
La extrem, putem oare sustine ca cei care nu au timp de nimic (= a se citi "sunt foarte ocupati") iau cele mai ... decizii, in timp ce aceia care au la dispozitie timp berechet pentru a rumega si analiza totul, iau cele mai .... decizii?
Care, cum o fi?
"...." si "...." ar fi la prima vedere antonime. Dar oare, la a doua, mai sunt?
Si ce daca ma decid greu? Si ce daca ma decid usor?



Until further notice , because I said so!
Poti zabovi asupra unui subiect o luna si sa nu tragi nici o concluzie in plus fata de ce ai fi decis intr-o ora. Sau poti sta doua minute in care scanezi cerebral alternativele si bing! iese rezultatul.

Pentru ca risti sa nu vezi padurea de copaci daca nu te detasezi de subiect si daca nu renunti la analiza de tip exhaustiv, eu mizez in continuare DOAR pe context si argumente drept variabile hotaratoare intr-o decizie; cat priveste timpul, cred doar in trecerea lui ca intr-un panaceu pentru hotararile cu efect nedorit.

Comments

Anonymous said…
cat priveste timpul, cred doar in trecerea lui ca intr-un panaceu pentru hotararile cu efect nedorit.

Inteleg ca e mai usor sa inveti sa traiesti cu o hotarare proasta decat sa recunosti ca a fost proasta... :(
Raluca said…
Nici vorba! Rezumam aici ce tip de influenta poate avea timpul intr-o decizie. Si parerea mea este ca doar daca ai luat o decizie care a avut consecinte urate si nu ai ce face in privinta asta (activ) timpul poate fi un actor: te calmeaza. Cu alte cuvinte, are un rol DUPA ce decizia a fost luata si si-a produs efectul. Alternativa ar fi fost sa aiba un rol si inaintea luarii hotararii (=daca zabovesti mai mult asupra unui subiect, s-ar putea sa se incline balanta invers), ceea ce eu nu cred in conditiile in care toti ceilalti parametri raman constanti. A recunoaste ca o decizie este proasta implica un cu totul alt lucru: o noua decizie. Deci este alta discutie.
Anonymous said…
toti ceilalti parametri raman constanti

nu e gresita din start presupunerea asta ?
Raluca said…
nu daca vrei sa izolezi o posibila cauza a unui eveniment
Anonymous said…
cred ca tot ceea ce reusesti e sa te izolezi intr-un anumit moment din timp cu presupunerea ta, adica nu lasi timpul sa curga, sa-si faca efectele
Raluca said…
incerc sa izolez o cauza; efectul-fluture isi va urma oricum cursul normal...
Anonymous said…
ce treaba are efectul fluture aici ? Daca vorbesti de incremenire in timp si constanta parametrilor .... cum se poate naste efectul fluture?

Si daca spui de cauza inseamna ca deciziile pe care le iei sunt dependente de cauza. Ceea ce intr-adevar introduce efectul fluture direct in luarea deciziei, cum ar fi o decizie inseamna aruncat de zaruri...
Raluca said…
izolarea cauzei inseamna (nu?) iesirea din contextul efectului-fluturelui care presupune ca fiecare actiune determina o combinatie unica de alte actiuni viitoare. Deci eu nu spuneam ca in analiza asta se naste efectul fluture, ci ca el exista independent de noi tocmai pentru ca in realitate nu se intalneste "caeteris paribus". Dar asta nu inseamna ca nu poti incerca sa stabilesti, mai mult sau mai putin aproximativ, influenta unei singure cauza asupra unui eveniment. Deciziile sunt dependente de cauza - in general. Dar aici imi dadeam cu parerea vizavi de posibilitatea ca timpul sa fie el singur o cauza. Si opinam ca nu.
Anonymous said…
timpul este in sine o cauza. In lipsa lui o alegere nu are sens. Si mai trebuie sa existe si o dimensiune a transormarii optiunilor cu timpul sau cu dimpul avut la dispozitie pentru decizie.

O cauza A poate fi privita diferit intr-un moment si in urmatorul.
Raluca said…
Pai tocmai asta era ideea! Se poate vorbi de o dimensiune a transformarii optiunii in functie de timpul avut la dispozitie pentru decizie? (o dimensiune a transformarii optiunii odata cu trecerea timpului este clar ca exista deci da, de acord cu relativitatea in raport cu timpul din aceasta perspectiva).
Anonymous said…
Da, se schimba!

Azi iei o decizie, maine afli ceva si iti schimba 180 de grade decizia.

Gandeste-te numai la alegeri ... daca astazi ai vota ... unele voturi ar fi diferite decat cele date cand au fost alegerile.

A gandi o decizie independenta de timp inseamna ca in aceleasi conditii de start sa iei absolut aceleasi decizii. De exemplu mergi la rest X ... iei aceeasi masa, etc.
Raluca said…
Din nou, de acord cu tine, se schimba in timp. Dar nu vad ca imposibil ca daca ai la dispozitie o ora pentru a decide ceva, sau doua zile, decizia sa fie alta (in conditiile in care nu variaza nimic altceva). Si nu numai ca nu vad ca imposibil, ci chiar tind sa cred ca deciziile ar trebui sa fie identice.
Anonymous said…
N-o sa fie niciodata identice !

Hotaraste-te intre doua lucruri aproximativ echivalente. Gandeste-te de pilda cum te imbraci sambata .... o saptamana hotaraste acest lucru joi o singura ora si ia o hotarare, in alta saptamana hotaraste de joi pana vineri seara. O sa vezi ca deciziile sunt diferite.
Raluca said…
posibil - si asta pentru ca te poti razgandi(doar ai timp sa te tot gandesti/ razgandesti, nu?)nu pentru ca decizia initiala era gresita. Nu timpul per se are aici influenta ci nehotararea de fond. Poti fi nehotarat cand ai la dispozitie o zi in care schimbi decizia de 100 de ori sau cand ai la dispozitie o luna in care te razgandesti de 2000 de ori. Nu timpul este motivul razgandirilor (nu aduce nimic in plus la decizie), ci doar al numarului de razgandiri pe care ti le permite. Deci nu este un factor, nu este o cauza.
Anonymous said…
Cred ca ai in parte dreptate.

Faptul ca am asteptat cateva zile pana sa raspund nu mi-a schimbat opinia asupra faptului ca nu ai dreptate.

Cred ca in deciziile reale timpul are greutatea lui.
Raluca said…
Asta pentru ca ai fost hotarat(a) asupra faptului ca nu am dreptate :).