licurici
e mijlocul zilei.
sursa foto: pinterest
ma uit in jur ... ma uit in trecut ... intrezaresc spre viitor ... si ma mir in aceeasi masura in care ma linistesc la gandul ca absolut nimic din ce traim nu este nefiresc.
sunt coplesita.
uneori ma surprind incruntata, desi nu cred ca ma ingrijoreaza nimic.
probabil ca mimica-mi indelung aspra si analitica si-a creat acest reflex de incrancenare a sprancenelor si impreunare usor ridicata a buzelor.
acum sunt doar napadita de frumusetea covarsitoare a tot ceea ce ma inconjoara.
imi vine sa tac si sa continui sa ascult ploaia
si pasarelele.
tot ce avem nevoie sa auzim, de fapt, deja se aude
trebuie doar sa facem putina liniste.
 |
| Daydream quilt |
sursa foto: pinterest
Comments
Cand te ia valul, tot corpul o simte, si unghiile cresc ”altfel”.
Din putinul timp petrecut impreuna cu ea mi-a ramas o denivelare pe unghii.
Cand imi ating involuntar unghiile cu varfurile degetelor, simt inca micul val, amuzant si nostalgic deopotriva. Uneori il caut ca pe o confirmare ca totul a fost real. Uneori ma supar pe mine ca il caut.
Unghiile cresc. O sa mai dureze vreo trei patru milimetri de nostalgie. Si nu stiu daca sa ma bucur.
Deja nu mai e un val,
e doar o incovoiere
Si uneori doar o parere.
De ce nu ma bucur?