cine esti cand crezi ca nu stii cine esti?

ce spune despre tine daca stai, atunci cand ti se spun cuvinte atat de plumburii, incat ai putea sa dispari de tot sub greutatea lor?
daca ajungi sa il intelegi chiar si atunci cand tu nu te-ai intelege pe tine in locul lui?
daca te-a facut sa te simti mai prejos decat planul al doilea (dupa el)?

daca simte sa te ascunda de cei apropiati lui?
daca te simti folosita in prezenta lui?
daca simti ca tu ii faci bine, dar el tie, deloc?
daca vezi ca nu creste in ritmul tau, ca nu e interesat de a creste sau si mai si, ca te trage in jos, mascand ambitia ta intr-o nedreapta indepartare de care tot tu te faci vinovat?
daca nu esti  crezuta cand spui adevarul?
daca simti ca sta cineva si te priveste peste umar?
daca nevoia ta vitala de spatiu este interpretata ca egoism si indiferenta fata de viata de cuplu?
daca ti se amintesc faptele bune pe care (ti) le-a facut?
daca te simti mult mai generoasa decat este el?
daca uneori te desparti de el in minte, doar ca sa poti sa iti iei gura de aer pe care el ar lua-o ca pe un afront personal?
daca totul ti se pare simplu, dar pentru ca nu iti place ce ti se pare, alegi sa nu faci nimic opinand ca de fapt 'lucrurile sunt complicate'?
daca ajungi sa te ascunzi si, deci, sa minti?
daca iti servesti explicatiile cele mai linistitoare moralei tale ca sa nu mai fii deranjata de o constiinta inflamata?
daca ti-e rusine de tine cu el?
daca simti ca meriti mai mult?
daca nu gasesti in tine curajul de a-i spune 'hai sa ne mai gandim o data la ce facem', de teama sa nu plece?
daca te simti captiva?
daca, din contra, esti foarte detasata si aproape ca te simti prost pentru cat de lucida poti sa ramai in fata unor momente foarte emotionale?
daca simti ca renunti din bucati din tine pentru el?
cand simti sa te ascunzi doar pentru ca nu 'te-ar intelege'?
daca stii ca faci rabat de la tine pentru el, dar alegi sa continui doar ca sa nu creezi suferinta (si intr-o pornire usor egoista, sa nu te incarci tu cu ce nu ai chef sa duci)?
daca nu vrei sa creezi suferinta, desi incalci dreptati prin crutarea unui adevar care l-ar indurera?
cand te lasi debusolata, crezand ca nu esti suficienta tu, tie insati?
cand te simti comparata sau cand el se compara mereu cu altii?
cand nu reusesti sa vezi nimic din ceea ce faci fara o agenda ascunsa care nu il priveste? 

si ce spune despre tine daca stai? daca alegi sa nu intorci spatele, in ciuda faptului ca se intampla de mai multe ori?

stai pe țărm și îți dai cu părerea legat de ce vei face când o să începi să înoți ... Și îți spui ție însuți lucruri legate de Dreptate, de Etică, de Adevăr sau Dragoste. Și dintr-o data, pe nepusă masa, apa se umfla și vine spre tine, furandu-te. Și ajungi sa înoți mai devreme decât anticipai ... Și te afli. Pentru că înțelegi că socoteala de pe țărm diferă de cea din larg tot așa cum cea de acasă diferă de cea din târg.
si atunci te întrebi cine ești atunci când nu te recunoști? Cine ești atunci când crezi că nu mai știi cine esti?
ești tu. Acel "tu" despre care nu ai fi aflat nimic dacă ramaneai blocat în planificari futile. 

viata se trăiește uneori cu alte arme decât cele pe care ți le-ai ascuțit înainte de a ieși pe front.


Comments

Anonymous said…
Nu ti spun de cate ori am recitit.
Se schimba celalalt sau mi se schimba perspectiva? M am decolorat, uzat, am obosit sa lupt sau doar nu ma mai obosesc sa ma exprim, nu se mai oboseste sa ma vada?

https://m.youtube.com/watch?v=fwndxZg0DZg
As one can be the one, somebody else can be the somebody else?
Raluca said…
Cred că decolorarea conduce la pierderea in decor oricum. Deci filmul asta rulează și de la început la sfârșit și de la sfârșit la început.