RALUCA MIHĂILĂ

Stiu ca iti e dor de mine, mi-ai spus-o. Si mie imi este dor de tine. Ce este de facut? Am cateva solutii, dar se va uita lumea ciudat la noi. "Ei, si?", mi-ai spune. "Sa se uite, ce ne pasa noua de lume?" Pai ne pasa, pentru ca avem nevoie de ei ca sa avem despre ce vorbi dupa ce ne consumam dorul de cateva ori in lant. Cred ca a-ti fi dor este sanatos. Si util. Si necesar. Asa incat propun sa fim ca o lumanare care se aprinde de la ambele capete si sa venim unul spre celalalt, arzand iremediabil distanta interpusa intre buzele si ochii nostri. Mie imi va fi dor de tine, tie iti va fi dor de mine. Fiecare cu dorul lui. In timp, vom intelege sa ne fie dor de viitorul "noi".

Cand te dai mare? Cand esti mic si aspiri? Cand te crezi mare? Sau cand tu te crezi mare, dar ceilalti nu?

Punctul din centrul cercului care aluneca spre colturile camerei triunghiulare imi oboseste pupila. Si inchid ochii. Ca sa pot sa vad patrate sferice. Si linii spiralate. Apoi ii deschid. Si ca printr -o minune, pentru prima data in viata, vad aerul. Se datoreaza rombului tuguiat spre inaltimi infinite. Ii voi multumi cu prima ocazie.

Cum as putea crede in hazard, atata timp cat cauzele dau consecinte? Cred, insa, in el atata timp cat e facut cu cap. Gasesc un rost intalnirii cu tine. Dar asta poate pentru ca m-am intrebat daca il are sau pentru ca am incercat sa il aflu.

Stii ce-mi faci? Pentru ca eu nu. Simt ca alaturi de tine o sa ajung sa traversez Amazonul inot, in conditiile in care mie imi este frica de apa si ma chinui de vreo 30 de ani sa invat sa fac pluta. Imi retrasezi mental niste limite, dandu-mi forta de a indrazni sa indraznesc sa cred. Ca, de fapt, pot. Stii ce-mi faci? Pentru ca eu nu. Iti spuneam ca as fi antiprogresista, avand pe undeva convingerea ca vei citi printre randuri dorinta mea de transcendenta care ascunde pornirile-mi n ebune. Stii ce-mi faci? Pentru ca eu nu. Simt sa ma arunc in gol. Sa uit de conformismele din care pana acum mi-am facut cateva transee de siguranta. Dar in mine mocnesc dorinte despre care imi readuc aminte. Si ma cer. Ma cer lor. Ma revendica. Iar mie imi vine sa le las sa imi vorbeasca nestingherit. Pentru ca, desi in indoiala fata de Binele despre care nu stie nimeni mai mult decat ce simte visceral, am incredere in mine. Si asta ma sperie, pentru ca sunt obisnuita cu dezbaterea. Cu luar...

Adeseori ne cocolosim in spatele unei vieti sau a unor alegeri "complicate". Este mai convenabil sa ne ascundem in cotloanele unui concept umbrela care lasa loc de justificari, regrete, multi de "depinde" si scuze la nevoie. Simplul e clar si nu lasa loc de interpretari. Poate tocmai de aceea lumea il evita, imbarligand si considerandu-se deosebiti intru complicaciune. De fapt sunt toti mai mult sau mai putin la fel: pentru ca fug. De evidenta claritatii si a faptelor fara tagada. Sa ne fie indoiala intr-un ceas bun. Pentru ca atata vreme cat e mai simplu sa spunem ca totul este complicat, avem nevoie de putin curaj. Curajul de a nu ne mai fi frica de asumare.

- buna dimineata, as dori o camera single cu vedere la infinit - sigur, completati acest formular, va rog (...) - ce obiective imi recomandati sa vad prin zona? - pai aveti cerul, soarele, florile, verdele padurilor, ceata diminetilor, mirosul patiseriilor ... dar sigur, mai sunt si opera, teatrul mare, muzeul, muntele cu cel mai inalt varf de pe coasta estica, gradina zoologica ... - aveti cumva si o harta pe care sa fie marcate toate? - sigur, poftiti ... dvs sunteti aici si fiecare din destinatii este la maxim jumatate de ora de mers pe jos. ah, pardon, cu exceptia cerului pe care il puteti vizita in orice moment (...) - ce repede v-ati intors! - da... - nu v-a placut ce ati vazut? - a, ba da....sigur ca da, a fost minunat - ati vazut tot? - nu chiar - am inteles ... poate continuati maine - nu cred, dupa seara asta ma voi intoarce acasa - a, ce repede! este totul in regula cu sederea dvs? - da, sigur - imi pare rau ca plecati - da, si lui ca am plecat ......

Eu sunt vitamina R, de gasit doar in libertate si ma combin excelent cu emotiile gandite pe care le transform in rafale de energie . In curand voi avea un derivat. R patrat. O proteina noua care va decodifica gandirea logica si va asigna fiecarei inferente cate o senzatie. Daca voi fi administrata in dozele prescrise de intuitia celui care ma va lua, voi dinamita orice dezaliniere a sufletului cu faptele si voi periclita tentatia spre inautenticitate. La inceput voi insoti doar o nisa de oameni, dar treptat vor exista afilieri noi si cercul va creste ... la limita, el va ajunge pana la nivelul la care curajul nu se mai teme.

- imi doresc o relatie cu tine - de ce? - .... tu ... te-ai vazut?

Ce inseamna a ceda? M-am intrebat asta de dimineata, dupa doua-trei ore de inflamatie neuronala acuta si dupa alte cateva momente grave de suflet adunat in gat A ceda inseamna a pocni, a rupe, a distruge, a irosi, a renunta, a dizolva. Cum cedeaza ambreiajul Motivul principal il reprezinta neridicarea lui completa la schimbarile de trepte, chestiune care nu decupleaza cum trebuie discul si duce la o frecare a lui pana la distrugere. Un alt motiv il reprezinta opririle si pornirile dese, deseori nefortate si chiar inutile. Daca il simtim patinand, scotand zgomote, neintrand in viteza la rece, atunci avem niste simptome clare pe care le putem preveni prin ne-suprasolicitare, utilizare corecta, revizie periodica Cum cedeaza plasticul Simplu, la soc mecanic. Insa pentru ca plasticul este un material special, exista si o omida speciala care sa il ajute sa cedeze treptat, dupa cum au descoperit cercetatorii britanici. Pardon, spanioli ... deci, poate, mai credibili. Desi parea de...

imi esti punctul pe i

- eu cand sunt atacat, reactionez! lupt! - eu nu - pai lupta! - nu stiu sa fac asta ... de fapt nu este vorba ca nu stiu, ci ca nu mai pot face asta din teama ... cand lupt cu lumea, castig, iar eu nu imi doresc victorii, ci lipsa nevoii de conflict singura lupta pe care nu o pot duce inca pana la capat este cea cu mine insami oriunde lovesc, apare o arma neasteptata cu care mi se riposteaza la fel cand lovesc eu inapoi, pot sa surprind si sa iau pe nepregatite adversaru-mi dar pe termen lung inca nici unul din noi nu am reusit sa dominam ... suntem egali ... "prea" egali si balanta se cere inclinata la un moment dat ... pentru ca nu exista echilibru stabil. iar al nostru este stabil de prea mult timp deja ... chiar si noi ne-am saturat de remize ...se anunta nevoia unui soc ce ar putea reaseza lucrurile intre cei doi poli de putere de la cap mi se trage iar inima stie ... si desi nu vrea sa stea deoparte, stie ca daca intervine acum va fi o lupta nedreapta o d...

te rog lasa-ma sa am dreptate in demersul de a face din toleranta si generozitate a doua ta natura ... incepe cu mine! semnatari: tu, ca director operational si partener eu, ca director de creatie si partener energia dintre noi, ca administrator directori ca directori ... dar si sefii vietilor noastre? cesiune? sau factoring? cred ca este mai degraba vorba de principiul dupa care se ghideaza un ruj bun: rezista la transfer eu, R., declar ca iti voi fi alaturi la frumos si urat, la urat si inalt, pana cand le redefinim pe toate patru dupa chipul si asemanarea numitorului comun care ne estompeaza diferentele s-a dovedit ca daca mergi la cumparaturi nemancat, tinzi sa cumperi mult mai multe alimente decat daca ai lua, neavand senzatia de foame tot asa cred ca este si cu cererile in mariaj... si mai ales cu acceptatul lor: te uiti printre rafturi, te opresti la unul din ele si statuezi: - tu! hai cu mine pana acasa! in loc sa acorzi inaintea unei astfel de alegeri ragaz...

m-as bucura sa fac haosul sa conteze ...  sa las ceva in urma, ceva care mi se datoreaza mie, nu lui am nevoie de putina aroganta ... de orgoliul urmei mele resimt acut nevoia de a-mi intreba corpul "ce poti, de fapt?" pentru ca el sa imi raspunda naiv "nimic din ceea ce ti-as putea transmite prin cuvinte" hm, chestia asta cu iubirea ... cu cat vorbim despre ea mai mult, cu atat ii validam lipsa oare? iubirea exista atata timp cat ori de cate ori te vad, simt ca dintr-o data respir corect. - asa, si? - pai ... si! nu poti sa necalci un gazon pe care ai calcat deja nu poti nerupe florile pe care le-ai rupt - asa, si? - esti prost? si! ia incearca tu sa lucrezi against your better judgement si vezi ce iti iese. - ce, ce? - fa-ti tie ce nu ti-ai face niciodata - e un nonsens - ce nu e? - ce? - un nonsens - hai, serios! zi-mi ce vrei de fapt - sa pricepi - ce? - ca "asa, si?" este mai rau decat "merge si-asa" - pai de ce? -...

- tati, ce se intampla cu sentimentele, dupa ce nu mai sunt cu noi? - cum adica dupa ce nu mai sunt cu noi? - pai dupa ce, de exemplu, eu nu ma mai bucur cand vine A. sa ma vada, sau cand vad ca ea nu se mai bucura sa ma vada? - nu stiu, tati ... - nici eu ... dar trebuie sa gasim un raspuns, nu? - tu ce crezi ca se intampla? - pai cred ca ajung intr-o lume mai buna de unde ne fac cu mana - crezi ca se uita la noi de sus? - da ... daca le lasam sa se inalte acolo. - si cum crezi ca ajung sa se inalte acolo? - pai ... daca le facem loc. - unde? - in noi. - si cand le facem loc in noi? - cand ne pupam mult, cand radem, cand ne jucam, cand ne place de noi - si daca nu ne pupam si daca nu ne jucam? - pai atunci sentimentele pleaca de langa noi ... si ne lasa sa ne descurcam singuri; dar nu cred ca e bine sa se intample asta - de ce? - pentru ca nu merita. - ce nu merita? - ele. ele nu merita sa ne purtam asa cu ele ... cred ca si lor le place ca si mie, sa fie dragalit...