Transformand valoarea

   Ce iaste oprobiul public?

   Stimati spectatori ai show-ului pus in scena de umanitatea secolului XXI,

   Tin sa va aduc la cunostinta ceea ce a fost, ceea ce a devenit si ceea ce se pare ca va deveni in continuare oprobiul public.

   Carevasazica, trecutul atesta practica oprobiului public prin intermediul stalpului infamiei, o inventie simbolica a germanilor aparuta in evul mediu si ulterior raspandita in intreaga Europa. Acest "stalp" reprezenta, pe de o parte, ideea ca oricine poate fi tras la raspundere pentru actiunile sale in fata comunitatii din care face parte, si pe de alta parte, o expunere publica in sens negativ (afectarea imaginii personale in mod public).

   Nemtii. Care odata ce dau o lege dau si o amenda simtibila ... o amenda prea accesibila nu e amenda, ci alternativa la lege. Au niste indivizi robotei, etica a trecut demult pe tratament injectabil, dar din punct de vedere economic sunt in frunte! Bravo lor pentru rigoarea cu care fac ceea ce fac bun!

   Din punctul meu de vedere este necesar si suficient ca un individ sa fie constient de faptul ca indiferent de actiunile pe care le face, exista urmari, unele din ele cu risc de asumare publica.

   Ce avem acum in scena:

- daca ai posibilitatea de a cumpara influenta, poti anula orice consecinte (cu prioritate pe cele condamnabile)

- turma, nu bunul simt, decide cine (poate) sta la stalpul infamiei

- imaginea conteaza, pentru unii chiar primeaza, deci multi dintre noi ne-o protejam prin orice mijloace. Astfel ca cei care se lupta cu riscul de a si-o periclita fac tot posibilul sa cumpere instantele de judecata, de orice natura ar fi ele, iar cei care vor sa ridice un semn de intrebare asupra unui comportament condamnabil nu indraznesc daca nu au spate. Si cu aceasta idee, ajung si la ceea ce imi propuneam sa proclam cu o tristete subinteleasa: paradoxul zilelor noastre este ca, in incercarea de a semnala un abuz, un neadevar, o practica ilicita, cel care il remarca, daca nu are turma de partea lui risca sa fie el cel pus la stalpul infamiei. Pentru ca se amesteca in marea familie care suntem noi fericiti si multumiti de caldurica realitatii de moment.

- oprobiul public este o forma de denigrare publica, in special a celor care ii deranjeaza pe cei deranjati. Am fost foarte exacta :). Pe principiul "nu nominalizez" prefer sa punctez vag ceea ce majoritatea ignora cu nume si prenume de carton.

-in locul afectarii imaginii personale in mod public, acum este afectata imaginea publica in mod public (!), personalul aproape fiind scos din ecuatie...cum ne vad altii versus cum ne vad altii este singurul raport care conteaza.

   Ce cred eu ca va deveni oprobiul public?

   O forma de sclavie mediatica (aici, media = mass-media, anturaj profesional, anturaj personal).

   A, stati ca a si devenit!