nici bine, nici rău

Am observat ceva de mult timp.

Acum mi-e și clar.

Să-i spunem diferență culturală.

Sau food for thought.

În zona Brașovului, de unde vin eu, urările standard orbitează în jurul lui "spor!" și "zi bună".

În București, orasul meu adoptiv și în care trăiesc cu drag de peste 18 ani, urarea cel mai des întâlnită este "zi ușoară!"

Concluzie?

Unii aspiră(m) la energie și lucruri bine făcute, alții la minima rezistență și cel mult, la hedonism.