Memoria uitarii

     Am auzit azi de dimineata (de fapt tot aud de cateva saptamani dar de abia azi a ajuns mesajul la mine :D) o reclama la Ginkoprim care suna cam asa: "Sunt eu, cea care te face sa te intorci din drum: uitarea". Pentru mine formularea aceasta pare la prima vedere un semi-nonsens intrucat nu are cum ceva la care uiti sa te gandesti, si ceva care prin definitie te face sa uiti de toate, un fenomen independent de vointa ta, sa te determine sa faci ceva ... la modul abstract insa, da, fenomenul uitarii, DOAR atunci cand se instaleaza in constiinta prezentului, te face sa te gandesti in urma si sa incerci aducerea aminte.

     Oricum, pastrand logica semi-nonsensului de mai sus, m-am gandit la ceva pasibil de mai multa logica : nu cumva amintirea este cea care ne face sa mergem inainte, sa ne continuam drumul? DA, fara nici un dubiu si mai ales pentru ca in spatele ei exista si un mecanism de autoaparare, de conservare, de prezentare: nu tinem minte totul, ci doar ce considera creierul nostru a fi memorabil. Asa ca da, sa-i dam inainte cu experientele pentru a oferi alternative encefalului din noi.