Dor de refulare

Ma doare sa dor. Noroc mare ca timpul netezeste amintirile taioase, altfel ne-am fi intepat de multe ori in colturile aflate la confluenta realitatii cu utopia personala a universului visat. Uniformizate insa, devin suportabile. Avem atata loc in jur, atatea pompe cu care sa ne catapultam in afara abisului intrinsec ... Nu e ciudat sa pui mana la ochi din cauza "luminii prea puternice" cand totul in jurul tau, de fapt, emana bezna? Da, a-ti spune oful risca sa te faca sa pari penibil in fata celor care nu stiu cum se evadeaza dintr-un spatiu liber.

empatia fata de un viitor care e pe drum