contemplare

ieri s-a întâmplat să fiu în aceeași cameră cu oameni de vârste destul de diverse, de la 25 la 45 de ani.

mă uitam la noi toți și mă întrebam care e diferența care ne separă și în același timp, care ne apropie.

că nu e vorba de personalitate, de skill-uri, de talente, de dorințe, de nevoi, de traume ... ci de cu totul altceva. 

e vorba de faptul că unii din noi au luat parte la viață mai mult de decât alții.

asta-i tot, până la urmă.