intr-o pauza de gandire

iti intalnesc numele mic peste tot, iti imaginez mimica si silueta in alura fiecarui barbat de pe strada, iti aud vocea incontinuu, imi este un dor nesatios de prezenta ta si nu imi imaginez prezentul sau viitorul fara tine prin preajma

pentru ca nu vreau sa fac asta ...

....dorindu-mi, totusi, sa vreau

ma opun prea abitir noua

cred ca daca nu m-as mai duela zilnic cu ceea ce simt, sentimentul ar evolua si si-ar pierde din veninul, obsesivitatea si pasiunea de acum

oare in ce s-ar transforma?

vreau sa cunosc raul pentru a-l depasi

ne dormim prea mult tineretile si ne intrebam cand trece timpul

vesnic obositi, pe fuga si fara un ragaz pentru linistea pe care stim ca am gasi-o in noi

ideal ar fi sa inchidem ochii a restart si cand ii deschidem sa ne oprim analiza si sa facem ce simtim, lucrurile de care ne indoim sa ramana inapoia noastra si in mod natural sa "preferam imposibilul verosimil, posibilului incredibil".