RALUCA MIHĂILĂ

cand, pentru a te proteja si a putea merge mai departe, inchizi ochii la ce se intampla in afara usii casei tale ... devii complice? antifragilitate individuala sau constiinta sociala? 

oricum ar trece, bine, rau, fructuos, aiurea, frumos, nicicum ... trece nemilos indiferent de cum ni-l petrecem sau de cum ne petrece el pe noi fara mila ramane atata vreme cat am fost inzestrati cu posibilitatea de a avea perceptii ... si cu imposibilitatea de a le controla ... mereu timpul petrecut frumos va trece mai repede decat cel ocupat cu nimic pentru ca asa vom percepe noi lucrurile sa ne intelegem: el trece la fel de fiecare data adica fara mila.  ah, si mai e ceva: faptul ca exprimam trecerea timpului intr-un fel sau altul este o consolare...in realitate marcam trecerea NOASTRA prin timp...

Mi se pare … simptomatic cum lumea de toate felurile vorbeste despre lumea de toate felurile cu “calitatea nu mai este apreciata”. Banalii vorbesc despre interesanti, creativii despre etceteristi, cei cu bani despre saraci si cei modesti despre fitosi. Si cel mai important, spun ACELASI LUCRU unii despre ceilalti. Indiferent de opticile individuale, numitorul comun al tuturor parerilor este ca lipseste esenta, fondul formei, calitatea. Oare s-au prins toti, e doar un comportament mimetic sau ne place sa ne auzim pe noi spunand cu voce tare un adevar “greu” care da bine in fata unui public spectator care aproba pavlovian? Eu zic despre tine ca esti de doi lei, tu zici despre mine ca sunt de doi lei … si ping pong-ul asta cu un mesaj identic face continutul lui sa devina inutil. Adevarul ramane, dar mesajul se transforma in degeaba, se pierde prin culise. Ideal este ca cel care e de doi lei sa nu inteleaga mesajul care il considera de doi lei. Doar asa sunt sanse sa se ...

atata timp cat iti bate inima ... cat ai puls, traiesti este irelevant daca, neuronal, te-ai lansat pe orbita scoti aburi pe nari si gura, esti viu

mi-a crapat calculatorul ... daca mai reactioneaza la safe mode e o minune de aproape o saptamana l-am arhivat la "caz clinic" si urma sa programez o depanare azi ... s-a deschis. normal. uneori ma obosesc deviatiile, alteori ma plictisesc tiparele dar si uneori, si alteori m-a iritat sa se joace universul cu hachitele mele

discutiile despre nimic intre prieteni nimic mai real

in partea stanga stau labartate o sumedenie de paste de dinti, toate continand un element-vedeta: fluor si un ambalaj care descrie destul de generos efectele benefice ale acestuia. de zeci de ani stomatologii primesc bani grei pe advertorialele in care promoveaza plusurile pe care fluorul le aduce dintilor odata cu fiecare periaj pentru ca vocea "expertilor" si autoritatilor in domeniu se constituie mereu in argumente puternice, aceste reclame frecvente au generat un public masiv educat sa consume elementul promovat deci  cu o productie de masa, producatorii au fortat pretul unei astfel de paste de dinti la un nivel rezonabil (luand ca termen de comparatie, atentie!, grupa produselor de masa - adica sunt ok la pret in raport cu ele insele :) ) in partea dreapta sta o mai nou intrata pe piata categorie de pasta de dinti care, cu mandrie, promoveaza lipsa fluorului si enumera principiile active ale celorlalte componente naturale. de foarte putin timp a inceput o ...

exista zile in care simt ca cel mai bun lucru pe care pot si vreau sa il fac este sa respect pe cine cred eu ca merita este o (in)actiune care ma incarca, ma multumeste si simt ca ma rasplateste nu stiu pentru ce ... ... poate pentru ca am ginit meritoriul sau pentru ca am simtit ca se cere provocat

deseori oamenii sunt sceptici nu pentru ca li s-a inselat increderea ci pentru ca se stiu pe ei...

Ce inseamna o aniversare? Ocazia unei perspective noi asupra viitorului sau mai degraba a uneia obiective asupra trecutului? Ambele? Ori poate sarbatorirea unui moment istoric de tipul "ziua X a lunii Y"? De ce ne sarbatorim anii intregi? De ce nu ne plac fractiile ... chiar si cele duse la absurd pana la clipa? limita de la infinit la infinitezimal ... 

o intrebare pe care am adresat-o mai multor persoane pe care imi place sa le pretuiesc paleta raspunsurilor primite porneste de la baza nativa a comportamentului uman (egoism) si merge pana la frumusetea specifica lui (dorinta de a visa). intamplarea a facut ca in cartea pe care o citesc sa se abordeze aceeasi tema tocmai acum: "mintea poate fi un minunat instrument de autoamagire, ea nefiind proiectata sa opereze cu complexitatea si cu incertitudinile neliniare; cu cat avem mai multa informatie, cu atat avem mai multe deziluzii". ce cred eu este ca amagirea presupune un univers inexistent, autopromis, riscant, pe care nu il atingi niciodata (nu poti spera la ceva ce simti deja) si care te ajuta sa (speri ca) traiesti inalt, indiferent de urmari. e singurul lux inconstient pe care si-l permit majoritatea, chiar si pesimistii cronici. gradul de nocivitate se dovedeste in timp in functie de rata de succes a propriilor vise amagirea are conotatii ...

exista cei care traiesc azi, alaturi si in numele istoriei de ieri si alaltaieri, alaturi si in numele parintilor, bunicilor, a vietii la sat, a copilariilor fericite, a pornirilor strengaresti care bat cea mai frumoasa imaginatie, a mandriei de Romania, a sufletului de dac, a simbolurilor de iubire, casatorie sau inmormantare crestineasca si a dorintei de solidaritate de neam de tipul "ba putem!". sunt cei asemenea unui ceas cu pendul sau a unui televizor cu tub catodic - depind de coloana vertebrala pentru a functiona. exista si cei care traiesc azi si atat; fara istorie, fara ancore, fara afecte romanesti dar cu porniri zis-europene, cu copilarii dezvoltate online, fara repere, cu interese profund personale si cu strategii nevizionare ce intaresc formele fara fond, fara stralucire in ochi, cu dorinta de independenta dar in chingi autointretinute fata de confirmarea celor pe care ii dezaproba arogant, cu incredere in celibat si "trebuie sa ne schimbam ment...

nu e usor sa continui sa lupti atunci cand ... nu esti foarte convins ca vrei sa castigi dar daca nu te impaci bine cu lasitatea si stii ca uneori pofta vine mancand, o faci si pe asta cumva depinde ce te leaga de cei cu care vrei sa te impaci ...

- cum e vremea la voi? - foarte frumos. - si aici ... o sa iesim la o plimbare. tu ce ai in plan azi? - cred ca voi citi. - no, lasa, ca de citit poti citi si pe ploaie, iesi si tu la aer. - pai si daca nu ploua?

- hai sa-ti spun opt lucruri pe care nu le stiai despre moarte - mai bine spune-mi lucruri despre viata, daca tii sa ma inveti ceva...trece prea repede prin noi si noi prin ea, iar moartea vine oricum.

ati ascultat vreodata instructiunile de siguranta spuse in avion, inainte de fiecare decolare? eu le-am ascultat prima data, acum multi ani, si asta cu gandul la alte lucruri am mers pe naivitatea ca daca poti crede cu tarie in faptul ca nu are ce sa se intample rau atunci nu are ce sa se intample rau dar am lasat neauzit unul din sfaturile elementare de supravietuire "Put on your own oxygen mask before helping the ones around you"

- cand devii emotionabil continuu, ai problema lipsei de filtru. - si ce faci? - astepti. - cat? - cat e nevoie. oricate lucruri am reusi sa facem singuri, uneori avem nevoie de ajutor. sau pur si simplu il vrem.

nu cred in realitatea in care traiesc cred, insa, ca realitatile se schimba. oamenii nu, dar realitatile da si mai cred si ca cine nu renunta, isi gaseste realitatea potrivita caracterului sau chiar daca uneori se intampla spre apusul vietii nadajduiesc a merita asteptarea