proiectia noastra in lume

Indiferent ce am face, ce ne-am dori, cum am gandi, suntem singuri.

Nu e pesimism in ceea ce spun.

Este realitate.

Dar nu toti o pot percepe.

Pentru ca necesita o constiinta de sine foarte puternica si o autorevelare a neputintei de a lasa afectele personale sa treaca dincolo de propriul suflet exact in forma simtita de noi. Poti incerca, poti empatiza, poti tine la cineva, poti imbratisa, poti incerca apropieri ... da.

Dar concluzia mea este una singura: suntem singuri pentru ca nu vom putea scapa niciodata de noi insine, asa cum oricat de bine primiti in sufletul nostru s-ar simti si ar fi cei la care tinem, nu ii putem gazdui complet.

Cu toate acestea ... poti fi insotit in singuratatea ta.

Un mare lucru!

Si cand vad ca ceilalti pot, aproape ca nu mai uit sa-mi amintesc faptul ca viata noastra nu este un decupaj de diapozitive subtiri ... ci poate fi un lung metraj animat.