goluri de sine

pentru momentele in care tu insuti nu iti esti o ancora suficienta, ca nu poti fi 24/7, nu?, cum faci sa iti umpli mai bine programul de socoteli cu viata: te ancorezi in lucrurile care par stabile, in natura care nu piere, intr-un om in care ai incredere sau intr-unul proaspat cunoscut? Ce te face sa mergi mai departe, previzibilul, sentimentul de siguranta sau noul?