absurdistan

cum ar fi sa ne trezim maine dimineata inconjurati de oglinzi...si oriunde ne-am uita sa ne vedem pe noi? sa nu ne mai scapam noua insine? si sa nu mai avem loc pe pupila pentru frumusetile acestei lumi?

cred ca ne-ar fi dor de ceea ce acum ne permitem sa trecem cu vederea

si chiar si asa, sa continuam sa ne ratacim?

notiunea de acasa nu se invata.