cum faci asta?

nu, nu faci asta!
ai tratat comun ceva foarte special pentru ea ... sau cel putin asta s-a inteles din respingerea brusca.
ai actionat de unul singur fara sa o ajuti subtil sa inteleaga decat dupa ce era deja tardiv.
fugisei deja.
nu esti pregatit?
mai sunt filtre pe care vrei sa le parcurga?
simti tentatia de a te lasa dominat sau mirosi teama de a nu putea sa fii tu in control?
sau poate pur si simplu nu esti convins...
fa ce simti ca este mai bine pentru tine, dar ramai elegant in fata oamenilor care se deschid sincer si care se arata cu mai putine dubii...decat tine.

om fiind, deci nu ascet sau iluminat buddhist, crede ca binele tau poate avea elemente comune cu binele ei.
si pentru ea bucuria e completa numai cand poate sa se bucure, sa bucure si sa transmita bucurie
dragoste
nu iubire, ci dragoste
cuvant mare?
galopant de mare in atat de putin timp?
posibil
daca e, e, daca nu e, nu e ... la asta se reduce existenta.
dar daca lucrurile nu ies asa cum si-ar dori, spera ca macar binele sa ramana trait corect si autentic ... separat.

i-ai frant inima cand ai inceput sa-ti faci simtita indepartarea, dar i-ai si dat putere.
o doare.
dar o doare senin.
este un om puternic si tocmai de aceea iti respecta decizia in care, de altfel, nu simte sa creada si impotriva careia i se opune surd.

esti independent.
stia asta dinainte de a i-o spune tu ca argument pentru "nu pot" ... dar a fi independent fara afect este, pentru ea, detasare.
ceva ce nu-si doreste.

fara a si le cultiva, tine mult la imperfectiunile ei, mai ales la cea care o indeamna spre comunicare si comuniune cu ... un anume altcineva.
stiind pe de rost toate cotloanele singuratatii, a inteles cu timpul ca viata este altundeva

ceva ai tratat fundamental gresit:
EA este responsabila pentru trairile ei, nu tu...
ea, pentru ca ti-a facut loc.

nu, nu faci asta!
nu poti frange constient o inima decat daca tentatia egoismului ia locul credintei in smerenie.

ii este dor.
pentru ca este doar un om.

si daca asta se va dovedi a fi fost tot, in timp, ii va trece
pentru ca, nu-i asa?,  este doar un om

si pentru ca intotdeauna forta lacrimilor paleste in fata puterii frumusetii clipelor.