cu propriile arme

acum nu mult timp am decis sa incep o sondare in strafundul tuturor dulapurilor din casa ... si sa ma lepad de orice nu am purtat in ultimul an de zile desi as fi avut ocazia, orice sta pe raft doar pentru palmares personal si orice nu se mai potriveste cu stilul meu actual.
si cand zic "palmares" ma refer, desigur, la cel al femeilor nebune care au sifonierele burdusite si "niciodata ceva de imbracat".

am strans vreo unsprezece plase mari din care zece care au ajuns donatie pentru oamenii nevoiasi si una a ajuns la cosul de gunoi.
tot ce am oferit a fost cu inima deschisa - din dorinta de a ajuta cum si pentru ca pot - si cu inima impacata - pentru ca tot ce am oferit a fost de calitate peste medie.

azi eram in cautarea acelui "tricou de casa ... ala mai rau asa...". 
nu aveam in cap unul anume, dar memoria cauta "unul din tricourile rele"
si surpriza, nu mai era.
pentru ca am pastrat cu mine doar optiunile pentru care as spune "da" oricand, nu doar conjunctural.

nu, nu se numeste risipa, ci respect de sine si pentru atunci cand nu se uita lumea.

asa ca retraind momentul deciziei si amintindu-mi ca am toate motivele sa ma respect :) , reconfirm faptul ca nici macar pentru curatenia in casa nu ai de ce sa porti haine "rele"...
... asa cum nu ai de ce sa suni o cunostinta oarecare doar pentru ca ti-e teama de parerea sincera a un prieten adevarat.

Comments