RALUCA MIHĂILĂ

"Dragii mei, feriţi-vă să aveţi dreptate prea repede, prea devreme, ca să aveţi la ce visa..."

{Boli cu transmitere emotionala} mai grave poate decât cele transmise sexual sînt bolile de cuplu din plan emoţional care se transmit şi dor la fel de tare ca cele, mă scuzaţi, dintre picioare tristeţea, de pildă, ai văzut? se ia imediat indiferent de precauţii, chiar din aerul expirat: e suficient ca el să vină c-o mină trist-acasă şi simţi deja cum ţi se scurge zâmbetul sub masă lenea e o altă maladie al naibii de contagioasă: o sâmbătă fără vreun plan şi umple-ntreaga casă din living, prin debara, până hăt! în dormitor particule de lene plutesc în aer leneş şi se lasă pe covor apatia e şi ea perfidă, nu ştii când te-a cuprins fiind favorizată, ca şi lenea, de-un televizor aprins mai e bacteria rutinei pe care o purtăm în noi cu toţii şi la un moment dat erupe, şmirgheluind orice emoţii dulcegăria, manifestată prin exces de hi hi hi, sufleţel mi, mi, mi, pusy, ursuleţ, ciorbiţă… ca orice zăhărel te amăgeşte cu noi diminutive prinse în al iubirii buchet până-n...

Nu. Pentru ca desi nu se poate juca decat in doi, "dragostea e o luptă între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e nici un învingător, alteori nu e nici un învins."* *O.Paler

      Am citit recent un articol interesant despre puterea regretului. Nu ma surprinde ca nu am  avut niciodata regrete asa cum nu ma surprinde ca sunt de acord cu ideea de baza a articolului, aceea ca desi unele lucruri nu se intampla asa cum ne dorim, este mai util si mai eficient sa trecem mai departe, sa nu ramanem incremeniti in proiect.       Nu ma declar a avea experienta de viata fara numar, dar cea pe care o am m-a facut sa realizez ca nu intotdeauna ne dorim ce este mai bun pentru noi, chiar daca in momentul dorintei maxime avem impresia asta. Momentul in care constatam faptul acesta este mult ulterior ne-intamplarii a ceea ce ne-am fi dorit, mult ulterior supararii de moment, mult ulterior durerii simtite si traite ca urmare a supararii si ne-intamplarii. Si chiar daca vine atat de tarziu, totusi vine si iti da in cap spunand "ai vazut? baga la cap!". Acesta ar fi argumentul unu.        Argum...

Sarcasmul este cea mai sincera forma de flatare.

De ce sa te plac pe tine, cel care citesti aceste cuvinte? De ce te-ar placea cineva? Pentru ceea ce esti? Pentru ceea ce vrei sa pari? Pentru ceea ce nu reusesti sa ascunzi desi te straduiesti, sau pentru ceea ce lasi intentionat sa se releve vederii celorlalti sub masca unei neatentii calculate ?

Ajuti numai pe cineva care, chiar cand nu mai poate, vrea! (Ibsen)

Azi noapte am visat ca mi-am uitat geanta intr-un taxi. Cand mi-am dat seama de asta taxiul plecase si am simtit ca si cum mi-am lasat intreaga viata pe afurisita bancheta din spate a unei masini prafuite care habar nu are cine sunt dar totusi ma are ca musafir-prizonier. Cumplita senzatie, absolut cumplita. Principial. De nedescris. Si nu pentru ca sunt femeie si am o geanta/ poseta in si cu care imi duc existenta, ci pentru ca  am , ca oricine, simtul posesiei fata de ceva personalizat. Mda, un cosmar, deci, si senzatia ca cineva poate dispune dupa buna-i voie de cine esti tu.

-Ea iubeste si el nu. 12 litere. -Cum se termina? -Se termina ca de obicei. Eu plang.

Stim ca dincolo de orice subiectivitati  the beauty is in the eye of the beholder. Asa cum stim ca pentru a fi deosebit este nevoie de trei lucruri: - sa fie altii mai putin deosebiti decat tine, pentru ca doar prin comparatie cu ei poti fi considerat astfel - conditie necesara si suficienta - sa stii tu ca esti special - in conditiile in care reusesti sa te mentii in sfera celei mai putin subiective obiectivitati, desi chiar si o astfel de apreciere sta in relatie cu o minima comparatie cu cei din jur. - sa acaparezi piata unui consumator de nisa care sa te vada pe tine si numai pe tine ca fiind special - si aceasta fiind o conditie necesara si suficienta Dincolo de aceasta succinta matematica, esti special pentru ca: - esti pur si simplu special? Nu, am stabilit ca pentru asta cineva trebuie sa fie sub tine. - altcineva te considera special? Da, aici nu e intotdeauna nevoie de comparatie, e nevoie de un delick in sufletul celui care te priveste - doar...

...pentru postul vacant de om care traieste . Da. Poti astepta cu zilele, cu lunile, cu anii pentru ca  jobul vietii tale sau macar jobul potrivit perioadei in care esti sa iti apara in cale si cand apare sa te timorezi, emotionezi si sa ... blow it. Of, da, viata e scurta atunci cand stii sa o traiesti frumos si rareori trenurile revin in aceeasi gara. La fel cum penalizarile pentru neatentie nu intarzie de multe ori sa apara. Ma enerveaza cumplit cand imi constientizez greselile (pentru ca da, povestea cu "nu exista raspuns gresit" exista doar scriptic). Da, corect, identificarea lor si invatarea din ele este utila si de natura sa ofere satisfactii, insa DOAR in momentul in care vei fi fost deja in momentul de a pune in practica aceste invataminte. Atunci, da, iti zici uitandu-te la cer "ce bine ca am patit asta mai demult!". Dar pana atunci, zaci in chinuri gandindu-te "of, daca nu spuneam prostia aia" sau "de ce aleg eu sa fiu sincera in loc ...