abstract în derizoriu

Mă uit în jur - derizoriu.
Beau un pahar de vin și încep să văd dublu.
Dublul derizoriului înseamnă împământare, înseamnă plierea realității peste imaginație.
Dublul mie însămi este personalitate multiplă și lipsa de coerență sau noimă.
Dublul lumii e o distopie.
Dublul meritocrației e totalitarismul.
Dublul lui sunt eu.
Mai beau un pahar.
Văd din ce în ce mai clar acum.
Pământul e atât de mic!
Îmi doresc să mă plictisesc.
Ar fi activitatea care m-ar apropia și mai mult de sens.
Îmi e atât de bine când simt că mă am, că nu mă mai ofer nediscreționat, oricui, oricum, doar din generozitate.
Generozitatea în lipsa atașamentului de sine este oportunism egocentric.
Da, în sfârșit mă am.
S-a întâmplat odată cu momentul în care am început să rejectez ce se forța.
Dar nu a fost deloc ușor.
E greu să speri când nu mai crezi.