RALUCA MIHĂILĂ

“If it is right, it happens — The main thing is not to hurry. Nothing good gets away.” John Steinbeck

de inceput de saptamana sau o prima zi din restul vietii mele...  scara imaginează-ți că în fiecare dimineață pleci de acasă cu o scară la subraț. poți face ce vrei cu ea - s-o pui sub geamul cuiva ca să-i intri in suflet s-o folosești ca să urci cu privirea până în vârful copacilor sau chiar până la cer. poți să n-o folosești și să mergi cu ea la subraț toată ziua sau poți să cobori pe ea până undeva în adâncul tău. ți-am zis, faci ce vrei cu ea dar nu uita, diminețile, când pleci de acasă nu pleci cu mâna goală. ai o scară cu tine. preluare ivcelnaiv

esti un om de care m-as putea indragosti foarte usor atat de usor incat ar fi aproape nefiresc sa nu o fac dar esti mult prea ... indreptat catre sine incat sa poti intelege ca, desi stapana pe mine, voi vrea sa se aiba grija de mine atunci cand imi voi fi pierdut capul cu gandul la cel care esti sau poti fi asa ca nu ma voi amoreza ce cuvant kitsch-os! inainte sa cazi ("fall" in love), inca poti opta ... pentru colivia deghizata in libertate. ce mai inseamna a te avea cand nu ai cui sa ii fii companier? sa te ai ca sa ce?

traim intr-o societate care ne hraneste cu propriile noastre defecte si in fiecare zi suntem invitati la un festin in care ni se serveste aperitivul-stereotip, felul intai-paradigmatic, felul doi-prejudecata cu garnitura de balacareala si desertul-dulceago-kitsch-os. Totul asezonat cu picanteriile furibunde ale niste unora care ne invadeaza spatiul vital sub auspiciul ajutorului oferit pentru a iesi din ceva in care se doreste sa ramanem. lamaile ar trebui sa fie mai scumpe ... daca lumii ar invata sa i se faca greata de un astfel de show de doi bani. cand nu imi voi mai permite sa cumpar lamai voi considera ca incepem sa ne revenim.

dintr-un dialog cu un domn "nebun" (dupa litera medicinei) - Domnule, (este intrebat el), daca ati fi presedinte ce ati face? - Sa-nteleg ca pana acum nu am facut nimic? Nimic nu se compara cu aerul pe care il degaja oamenii liberi ... cu cei care, pentru ca au o viata interioara extrem de vie, nu risca sa devina obiecte ... 

nu trebuie sa ma promovez in fata cuiva sau sa ma pun in valoare cu vreo ocazie anume nu dar m-am gandit ce as face daca ar fi nevoie as apela la cineva care ma cunoaste bine sau mi-as face singura pauărpointu' ? nu stiu daca as apela la cineva intru totul, dar cu siguranta as intreba in jur multi vor crede ca as fi in cautare de confirmari. că ăsta e reperul lor. nu. altii vor crede ca am luat-o razna. nu. unii vor crede ca habar nu am cine sunt si ca poate trec printr-o criza. nu. intreb doar pentru a confrunta ce se vede din interior cu ceea ce trece de sticla. si n-as avea timp sa explic de ce as face exercitiul asta, cine se va prinde se va prinde.  adica mereu aceiasi.  as mai putea face ceva daca as avea banii pentru asta ori daca as intalni persoana care nu ar vrea bani as lega de mine un om care sa ma insoteasca zi si noapte si care sa ma urmareasca in tot ce fac si dupa doua saptamani sa isi dea cu parerea. sunt 100% convins

acum nu mult timp am decis sa incep o sondare in strafundul tuturor dulapurilor din casa ... si sa ma lepad de orice nu am purtat in ultimul an de zile desi as fi avut ocazia, orice sta pe raft doar pentru palmares personal si orice nu se mai potriveste cu stilul meu actual. si cand zic "palmares" ma refer, desigur, la cel al femeilor nebune care au sifonierele burdusite si "niciodata ceva de imbracat". am strans vreo unsprezece plase mari din care zece care au ajuns donatie pentru oamenii nevoiasi si una a ajuns la cosul de gunoi. tot ce am oferit a fost cu inima deschisa - din dorinta de a ajuta cum si pentru ca pot - si cu inima impacata - pentru ca tot ce am oferit a fost de calitate peste medie. azi eram in cautarea acelui "tricou de casa ... ala mai rau asa...".  nu aveam in cap unul anume, dar memoria cauta "unul din tricourile rele" si surpriza, nu mai era. pentru ca am pastrat cu mine doar optiunile pentru care as spune

"În limba ta Ţi-e dor de mama, Şi vinul e mai vin, Şi prânzul e mai prânz. Şi doar în limba ta Poţi râde singur, Şi doar în limba ta Te poţi opri din plâns." Grigore Vieru

"It is not the critic who counts; not the man who points out how the strong man stumbles, or where the doer of deeds could have done them better. The credit belongs to the man who is actually in the arena, whose face is marred by dust and sweat and blood; who strives valiantly; who errs, who comes short again and again. because there is no effort without error and shortcoming; but who does actually strive to do the deeds; who knows great enthusiasms, the great devotions; who spends himself in a worthy cause; who at the best knows in the end the triumph of high achievement, and who at the worst, if he fails, at least fails daring greatly, so that his place shall never be with those cold and timid souls who neither know victory nor defeat". (Theodore Roosevelt) exista zile in care este de zece ori mai important pentru mine sa am curaj decat sa inving si sunt din ce in ce mai multe zilele astea aproape ca incep sa formeze o viata "When living in very c

nu e usor sa metabolizezi amorul neimpartasit da, multi puritani si ingurgitatori mecanici de citate-cliseu ar spune ca amorul adevarat nu revendica si nu traieste pentru reciprocitate.  el doar este. da, este si lumineaza in jurul celui care il simte dar realitatea cea de toate zilele spune ca trebuie sa fii complet nebun sa poti iubi indiferent daca ochii pe care vrei sa ii vezi primii in fiecare dimineata si ultimii seara de seara se uita sau nu in directia ta. sa fii complet alienat (sau poate un buddhist iluminat) sa nu simti nevoia de a iesi din sfera platonicului pentru a gusta realul asa cum fiecare emotie (deci entitate mentala) are o reprezentare fiziologica, tot asa empiricul este cel care ne autentifica vibratiile sufletului practicantii meditatiei si a dezamorsarii vietii obisnuite in franturi alipite de fericire sustin ca dorinta este unul din oprelistile de baza in fata iluminarii intre a fi iluminat si probabil fericit si a trai sentimentul intentiei

ati simtit vreodata cum se instaleaza dragostea doar pe fondul senzatiei ca sunteti iubit? este un moment in care brusc iei act de tine ca suflet care naste in altcineva sentimente ... in altcineva din categoria etceteristilor, la o prima vedere se spune ca dintre ceilalti nu-i cunoastem decat pe cei care nu ne intereseaza din marea masa a oamenilor pe care nu i-ai bagat in seama, se distinge un om care iti confera tie o insemnatate aparte si in urma acelei perceptii, te mai uiti o data. si incepi sa percepi la randul tau Definitiv, iubirea poate naste iubire.  si o forta aproape de neinvins pentru ca dragostea bate fizica îndrăgostitul e singura formă de viață de pe pământ capabilă să învingă forța gravitației. sute de ani de studiu se duc dracului când pașii lui calcă dezinvolt pe treptele nevăzute ale aerului, până pe nori. și mai sus, până în al nouălea cer. apoi, însă, asemenea mărului lui newton a cărui poveste de iubire cu cop

exista oameni in care nu simti ca ai avea vreun motiv sa ai incredere dar in care vrei sa ai pur si simplu. vrei sa ai incredere in ei. si vrand, ajungi sa ai mai mult decat atat, ajungi sa fii placut surprins (cand iti amintesti sa "tragi linie") de faptul ca ai avut dreptate sa vrei sa ai

incep sa cred ca lumea a fost creata de Dumnezeu sa fie suspicioasa si neincrederea forma prin care aratam ca nu suntem siguri chiar de noi exista patru tipologii de suspiciuni, cred eu: - suspiciunea care crezi ca planeaza asupra ta, in conditiile in care te si simti cu musca pe caciula. Pe scurt, ai facut ceva vinovat si ai impresia ca toata lumea a sesizat asta si te priveste ciudat. Vezi peste tot numai ochi acuzatori. - suspiciunea care vezi ca planeaza asupra ta dupa ce tocmai ai lansat in jur - intentionat sau nu - toate motivele sa nasti semne de intrebare. Cu alte cuvinte, nu ai facut nimic, dar vrei sa se vorbeasca putin despre tine asa ca nu-ti ramane decat sa atati. - suspiciunea care nici nu-ti puneai problema ca ar exista si pe care o primesti ca un bobarnac peste fata la un moment datcand totul devine o nedumerire. Cu alte cuvinte, "am facut ce?!" - suspiciunea care esti sigur ca nu exista, si iti convine, desi stii ca o meriti. Adica esti &qu

astazi am intrat intr-una din librariile Humanitas mari, tintit sa cumpar Pascal Brucker, Casatoria din dragoste. Oare mai exista? intrucat apucasem deja in cursul zilei sa ma plimb printre titluri si sa vad noile aparitii, acum nu vroiam decat sa o gasesc si pe aceasta si sa ma indrept spre acasa ma duc la o domnisoara din spatele ghiseului, o intreb de carte, cauta in calculator si imi spune  - da, v-o aduc imediat - va insotesc, spun eu - este la "literatura straina", o aud in drum spre raftul cu pricina ajungem acolo si cauta, si cauta, se intreaba unde poate fi ... si imi spune ca - nu este la raft, vad ... dar ma duc sa va aduc un exemplar din depozit - in regula, va astept aici. domnisoara pleaca si eu ma mai plimb putin printre rafturile din jur. o vad ca revine, usor nedumerita, si isi intreaba un coleg daca stie unde poate fi gasita colegul se uita in calculator, pare sa inteleaga ce vede acolo, si  ii spune - hai ca ma duc eu sa o aduc eu

- ai asteptat vreodata pe cineva? - nu. - atunci nu ai fost niciodata singur. Hoti

pentru ca ne place sa auzim spunandu-ni-se 'te iubesc', asa ca il oferim cerandu-l naiv inapoi pentru ca ne aduce confort sa simtim ca apartinem, apartinandu-ne pentru ca vrem sa ne simtim speciali batand la usa unor sentimente pe care daca nu le avem, macar sa le rostim pentru ca vrem sa vedem daca anticipam bine reactia celuilalt pentru ca vrem sa fim primii care o spun din vulnerabilitate din dorinta de a domina mimand subtil sensibilitatea pentru ca vrem sa iubim pentru ca iubim pentru ca nu iubim ca sa putem revendica ulterior din sinceritate fata de noi insine din sinceritate fata de cel iubit din dorinta de a face din doi unul din devotament din inertie din plictiseala si dorinta de a iesi din rutina de dragul dezbaterii :)  din incercarea de a dezarma pentru ca nu stim cum sa iubim pentru ca stim prea bine cum sa iubim si avem nevoie sa iesim din noi prin cuvant pentru a vedea cum e sa o spui cu voce tare pentru ca oamenii p

"Thank God we can't tell the future! we'd nevet get out of bed" August-Osage County

m-am inscris la un atelier de cultura japoneza ar trebui sa dureze o ora si jumatate desi imi doresc sa cunosc limba japoneza, stiu n-o sa ies de acolo desenand in "nipona" cred insa ca o sa ies pe usa zambind ... si cum altfel mai bine, decat zambind, sa te indrepti spre usa propriei case? de mult timp cochetez cu ideea de a ma lasa prada mirajului culturii japoneze, modului lor de viata, intelepciunii si frugalitatii dupa care isi ghideaza existenta azi, crezand si sperand ca am gasit contextul care m-a convins sa nu mai aman, m-am inscris la acest atelier dupa ce am primit confirmarea de inscriere prin email am fost convinsa ca am nimerit unde trebuie "Esti inscris la Cultură Japoneză - ai mare grija insa - s-ar putea sa iti descoperi o pasiune, sa gasesti oameni faini si sa nu mai vrei sa pleci! Nu-ti fie teama - cam asa ar trebui sa fie lumea. Invata si da mai departe! Si pentru ca stim ca timpul este nebun si, din pacate, pasiunile noastre

omul vulnerabil fascineaza mai mult decat omul puternic pentru ca nereusind (sau neincercand) sa afle modalitatea prin care sa isi stapaneasca imprejururile, este nevoit, uneori constrans la a-si trai neputintele in vazul lumii si al lui zi de zi noapte de noapte este remarcabil sa poti invinge prin forta si caracter implacabil, dar este aproape incredibila forta pe care o emana cei care nu stiu, nu pot sau aleg sa nu fie puternici aproape ireala omul puternic este asemenea bucatarului care a gasit reteta perfecta omul vulnerabil este cel care in cautarea retetei perfecte aduna cele mai puternice si pline de emotie rateuri omul vulnerabil este cel mereu susceptibil de a fi atins

cred ca atunci cand iubim devenim mai sau mai putin. sentimentele profunde nasc gradele de comparatie si potenteaza sau estompeaza o caracteristica e vorba de noi ieri in raport cu noi azi minunat sa simti cum dintr-o data esti mai putin sau mai pentru ca, indiferent de directia transformarii, cu siguranta nu ramai acelasi

Toata arta buna e adresata copilului din noi . Nu, nu am pretentia ca nu s-au mai gandit si altii la treaba asta, ci rusinea ca nu m-am gandit mai devreme. E un lucru important (...) pentru ca asta inseamna ca putem sa il si chemam, sa revenim la era in care cel mai ascutit simt nu era cel al pierderii, ca la maturitate, ci simtul mirarii. Vlad Stroescu, medic psihiatru

ma comport copilareste, prosteste?  e doar un efect secundar al tratamentului pe care viata mi-l aplica de cand te-am vazut prima data nu a trecut mult de atunci sa fie vreo trei saptamani de atunci - mi se pare o vesnicie - incerc sa ma stapanesc si sa redevin a mea asa ca incep sa mi te administrez in doze din ce in ce mai mici ...  ... incercand sa ma dezocup de tine si sa ma gandesc la orice altceva inca de la inceput am simtit ca ma pot pierde total in ideea de tine.  o perspectivă maladivă si nu doar ca pot, ci ca vreau te-am asteptat de cand lumea pentru a-mi gasi apoi resorturile launtrice in a-ti lasa imaginea sa paleasca treptat esti simbolul care ma reda pe mine, mie asteptarea fiecarui cuvant devenise un chin, citirea lui o descarcare emotionala care nastea noi si noi interogatii si cand nu eram de acord cu tine, eram de acord mai e nevoie sa adaug ceva pentru a-mi descrie pierderea (voita) de sine? eu insami devenisem un chin pentru mine

Un om e bogat prin lucrurile de care se poate lipsi.  Singurele noastre posesiuni materiale ar trebui sa fie doar cele care servesc corpului si ne hranesc sufletul. Cat despre minte - simturile si intuitia ii sunt de-ajuns. Faceti alegeri exigente. Atunci cand traim clipa prezenta, nu simtim oboseala: de cele mai multe ori, oamenii sunt mai preocupati de ceea ce stiu ca au de facut decat de ceea ce fac intr-adevar. Economiile sunt necesare pentru a putea munci mai putin, nu pentru a cheltui mai mult! Pretul platit pentru dezordine este o viata supraincarcata de lucruri care nu ne-ar lipsi daca nu le-am avea. Nelinistea e doar un gand. Atat si nimic mai mult. In proportie de 90%, lucrurile pentru care ne facem griji nu se intampla niciodata. Grijile tin doar de obisnuinta. Subconstientul lucreaza douazeci si patru de ore din douazeci si patru si ne inmagazineaza gandurile. Fiecare gand e o cauza, iar situatia care rezulta din ea e efectul. Anxietatea si regr

- Nu mi-ai mai scris ... - Nu. ..... - Si nu mi-a fost deloc mai bine sa aleg sa fac asta. Imi placea. Pentru ca vedeam dincolo de cuvintele din spatele unui enter. - Si atunci de ce nu ai continuat sa imi scrii? - Pentru ca sunt constienta de curiozitatile mele ... le asteptam cumva si pe ale tale ... dar pareai sa ai numai certitudini. - ... - Asa ca mi-am luat curiozitatile si am continuat sa cutreier.

Cat de mult inseamna o suta de lei cand ai portofelul gol, cat de putin inseamna o suta de lei in ziua de salariu si cat de nelaindemana este sa acorzi atentia cuvenita putinului devenit tot in comparatie cu nimic. Cat pare de ... inutil sa pretuiesti o suta de lei in ziua de salariu. Cred ca nelaindemana nu este cuvant ...

Octavian Paler spunea ca sangele are simtul nedezradacinarii pentru ca nu se rataceste niciodata prin corp si stie sa se duca mereu la inima dar ma intreb ... sangele stie sa se duca la inima sau inima este cea care ii imprima sangelui forta prin care il atrage mereu inapoi la ea?

Gravitatia este forta care ne uneste sustine un film vazut recent. Dupa ce vezi filmul simti mult mai puternic acest lucru fata de cum l-ai simti cand il citesti de pe o foaie. Si aproape ca te induioseaza gandindu-te la toate celelalte forte nevazute care ne leaga unii de altii...

strict pentru vietilor noastre personale (nu pentru zonele de viata pe care le petrecem la birou ... desi nu ar fi exclus sa fie utile si acolo) as inventa un telefon care din punctul de vedere al apelurilor telefonice ... sa nu sune ... ci doar sa ofere posibilitatea de a forma numere. si l-as dedica, in mod evident, celor carora nu le place sa fie deranjati in functie de nevoile sau toanele celorlalti   urmarea? nimeni nu isi va mai putea folosi telefoanele pentru apeluri telefonice. pentru ca degeaba poti suna daca nimeni nu poate primi apelurile tale corect? si cand vom vrea sa ne transmitem idei sa o facem utilizandu-ne si mimica, privirea, vocea si atingerile.   ar fi o lume cu sanse de tranformare in bine

exista doua tipuri de oameni care mi-au atras si imi vor atrage intotdeauna atentia cei care mi-au dat raspunsurile pe care le asteptam de-o viata, dar alaturi de care stiam ca sunt pe drumul spre pierzanie si cei care mi-au dat raspunsurile de care stiam ca am nevoie pentru a putea deveni cea mai buna versiune a mea sunt curioasa ce voi alege .. pentru ca de ales, cu siguranta o voi face cu sufletul. fugi de tentatie, dar suficient de incet cat sa te poata prinde!

stiti de cat timp e nevoie pentru a "calca stramb"? cam de timp e nevoie pentru a o face la propriu de un singur moment in care sa nu vizualizezi mental drumul pe care mergi atat si zbang! entorsa de destin ...